REVISTA PRESEI 23.07.2016

• ADEVARUL

• Atac armat într-un mall din Munchen: cel puţin 10 morţi şi 21 de răniţi

Focuri de armă au fost auzite vineri într-un centru comercial din Munchen, în sudul Germaniei, unde are loc o amplă operaţiune a poliţiei. Cel puţin 10 persoane au fost ucise şi mai multe rănite potrivit unui purtător de cuvânt al poliţiei citat de AFP. Bilanţul este provizoriu. Autorul atacului de vineri, de la un centru comercial din Munchen este un tânăr german de origine iraniană, în vârstă de 18 ani, a anunţat Poliţia citată de BBC News. Tânărul locuia la Munchen de mai mult de doi ani şi nu se afla în vizorul autorităţilor. Şeful Poliţiei din landul Bavaria a precizat că motivele din spatele atacului nu sunt clare. Poliţia din Munchen a anunţat că unul dintre cadavrele descoperite după atacul armat dintr-un centru comercial ar fi al atacatorului, care ar fi acţionat singur.

• Iulian Chifu, despre atacul din Munchen: "Nu a existat o patrula de politie care sa intervina imediat"

Expertul in securitate Iulian Chifu a comentat vineri seara, in cadrul unei ediţii speciale a Ştirilor PRO TV atacul armat petrecut in Munchen. Nu este o viaţă normală aceasta de presiune si a perspectivei ca in orice moment să existe un atac terorist, ca cineva de lângă noi să ridice un topor sau sa scoată pistolul si să tragă. Însă aceste lucruri vin si ne arată vulnerabilităţi majore ale structurilor de securitate, de data aceasta si in Germania. Pe de o parte nu a existat o patrulă de politie care să intervină imediat, cu şansa de a dobori atacatorii. Pe de alta parte ştim că tăierile de bugete din Bavaria s-au făcut inclusiv prin înjumătăţirea numărului de poliţişti din regiune, care a avut cel mai mare impact al refugiaţilor si migraţilor.

• Ce ştiu românii despre Cuminţenia Pământului: "Am auzit de ea, dar nu ştiu prea multe"

Campania pentru achiziţionarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, "Cuminţenia Pământului", a rezonat prea puţin în rândul românilor de rând. Din faţa Guvernului, unde tronează un banner impresionat al acestei campanii, până în pieţele şi cartierele Capitalei, prea puţini sunt cei care au auzit despre eforturile guvernanţilor sau chiar despre sculptura în sine. Cu toată campania dusă de Guvern, puţin peste 5% (315.717 de euro) din suma necesară s-au strâns până acum pentru sculptura lui Brâncuşi, ceea ce înseamnă că, până pe 30 septembrie, ar trebui să se doneze 74.000 de euro pe zi. Oamenii au auzit puţin spre deloc despre campanie, nu cunosc detaliile sau cum să doneze. Mai mult, o bună parte dintre cei întrebaţi consideră că Guvernul are suficente resurse pentru achiziţie şi fără o campanie de donaţii, suma fiind una "derizorie" pentru aleşii noştri.

• George Friedman: Organizatorii puciului din Turcia, implicaţi în doborârea avionului rus?

Piloţii care au fost implicaţi în doborârea avionului rus care, în noiembrie, a violat pentru scurt timp spaţiul aerian al Turciei au fost arestaţi de autorităţile turce. Un oficial turc a spus că arestările au legătură cu tentativa eşuată de lovitură de stat. Cu acest eveniment, unul dintre principalele rezultate ale tentativei de puci devine evident. Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a decis să repare relaţiile şi se foloseşte de tentativa de lovitură de stat pentru a demonstra ruşilor că el nu a fost implicat în decizia de a doborî avionul, ci că inamicii săi politici erau responsabili.

• Mutările lui Erdoğan: scapă de SUA şi conciliază relaţiile cu Rusia

Erdoğan nu a vrut să devină partenerul junior al Statelor Unite, iar doborârea avionului a condus Turcia în acea direcţie. A făcut o mişcare subită pentru a normaliza relaţiile cu Israel şi, aproape simultan, a transmis scuze Rusiei în legătură cu doborârea avionului. Mişcarea spre Israel avea scopul de a împăca Statele Unite. Erdoğan nu voia să sfideze SUA prea mult. Cea de-a doua mişcare a indicat faptul că el dorea să pună capăt confruntării cu Rusia şi, drept urmare, a refuzat să fie atras într-un plan defensiv american îndreptat împotriva ruşilor. Erdoğan nu a fost niciodată mulţumit doar să ceară scuze. Tentativa de lovitură de stat i-a oferit şansa redefinirii scuzelor. Atacul asupra aeronavei ruse nu a fost autorizat de el, dar a fost autorizat de oamenii care au organizat tentativa de puci. Erdoğan a fost la fel de victimă a doborârii avionului ca şi Rusia. Şi prin retragerea din confruntarea cu Rusia, el recâştigă spaţiul de manevră şi eliberează Turcia de sub presiunea americană.

• Mai mulţi militari şi poliţişti turci s-au sinucis după puciul eşuat

Mai mulţi militari şi poliţişti turci s-au sinucis ori au încercat să se sinucidă după lovitura de stat eşuată din 15 iulie, ultimul fiind un colonel care şi-a luat viaţa vineri. Despre acesta din urmă, care a fost secundul comandantului unei brigăzi, autorităţile afirmă că s-a sinucis nu pentru că s-ar fi temut de represalii, ci din cauza depresiei provocate de sentimentul că nu a reuşit să împiedice tentativa de lovitură de stat, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres. Un alt colonel, de data aceasta acuzat că a participat la puci, a ameninţat vineri că se aruncă de pe unul dintre podurile ce trec peste Bosfor la Istanbul. Însă el a fost în cele din urmă arestat. Printre cei care şi-au pus capăt zilelor după puciul eşuat de vinerea trecută se regăsesc guvernatorul unui district şi trei poliţişti bănuiţi de implicare în tentativa de lovitură de stat.

• Dosarul Petromservice. Sorin Ovidiu Vîntu, încarcerat

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv la 6 ani şi 2 luni de închisoare cu executare în dosarul "Petromservice". În acelaşi caz, Liviu Luca a primit o pedeapsă de 6 ani de închisoare. Vîntu a fost deja ridicat de poliţişti şi dus în arest pentru a-şi ispăşi pedeapsa primită. Sorin Ovidiu Vîntu a fost ridicat de poliţişti de la locuinţa sa din Corbeanca, fiind dus în penitenciar. Timp de 21 de zile, acesta va sta în carantină, perioadă în care va fi supus mai multor analize. La finalul acestor trei săptămâni, o comisiei a penitenciarului va stabili regimul în care omul de afaceri îşi va ispăşi pedeapsa primită.

• Tesla vrea să producă autobuze şi camioane electrice care se conduc singure şi să ofere servicii asemănătoare Uber

Tesla se vrea un mic Uber: Elon Musk, fondatorul şi directorul Tesla Motors, a prezentat un plan ambiţios prin care compania intenţionează să intre pe piaţa serviciilor de transport, dar şi să producă autobuze şi camioane electrice care se conduc singure. Concomitent, Musk a spus că Tesla va oferi oamenilor panouri solare şi sisteme de baterii care să stocheze energia produsă de acestea. Într-o postare pe blog numită "Master Planul, Partea a Doua", Musk a schiţat o viziune strategică despre o companie "fără carbon", care să ofere de la vehicule la produse şi servicii dincolo de maşinile electrice şi baterii. Compania construieşte deja în statul american Nevada cea mai mare fabrică de baterii din lume.

• Băsescu nu exclude posibilitatea revenirii în Parlament

Fostul preşedinte Traian Băsescu nu exclude posibilitatea de a candida la alegerile parlamentare din toamnă, dacă analizele vor arăta că o candidatură a sa ar ajuta partidul să obţină un scor mai mare. "De regulă în politică am făcut ce a trebuit nu ce am vrut, dacă vreţi să fiu foarte sincer, nu mă tentează activitatea de parlamentar, dar dacă ajungem la concluzia că o candidatura a mea ar ajuta partidul, probabil voi candida", a spus Traian Băsescu, potrivit Digi 24. La remarca moderatorului că se va întoarce în Parlament, Băsescu a spus: "Nu exclud această posibilitate". Preşedintele PMP, Traian Băsescu, a declarat miercuri, după aprobarea fuziunii cu UNPR, că obiectivul partidului pentru alegerile parlamentare din toamnă este obţinerea a 15-20% din voturile românilor. Obiectivul este între 15 şi 20 procente pentru toamnă", a spus Băsescu, la finalul reuniunii Congreselor extraordinare ale PMP şi UNPR, în cadrul căreia s-a votat fuziunea celor două partide.

• Ce schimbări se pregătesc la TVR: Consiliul de Administraţie a votat strategia pentru următorii ani

Consilul de Adminitraţie (CA) al Televiziunii Române a votat un plan strategic pentru următorii ani, iar printre schimbări se numără transformarea unuia dintre cele trei canale în post de ştiri, o propunere mai veche a actualei conduceri, dar şi reducerea salariilor angajaţilor. Potrivit site-ului Paginademedia.ro, în şedinţa de joi, 21 iulie, membrii Consiliului de Administraţie au votat strategia instituţiei pentru anii următori. Una dintre propunerile preşedintelui-director general al TVR, Irina Radu, este legată de profilul celor trei canale cu acoperire naţionale. Astfel, TVR 1 ar rămâne televiziune generalistă, TVR 2 ar fi transformat în post de ştiri, în timp ce TVR 3 se va axa pe programe culturale, educative. Surse din TVR au declarat că proiectul nu va fi implementat în acest an, ci va fi luat în discuţie abia în 2017, iar strategia va mai fi discutată şi în următoarele şedinţe ale CA.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Explozia din SRI. Adevarata semnificatie a mutarilor lui Eduard Hellvig

Preşedintele Klaus Iohannis a numit doi noi adjuncţi la SRI: pe colonelul Bizadea Romeo Cristian şi pe generalul de brigadă Adrian Ciocârlan. Tot ieri, l-a trecut în rezervă pe generalul Ion Grosu, care a ocupat funcţia de adjunct al directorului SRI. Controversatul general SRI Dumitru Dumbravă, care a afirmat că Justiţia este "câmp tactic" pentru SRI, ar fi fost şi el schimbat de la conducerea Direcţiei Juridice, compartimentul despre care se spunea că ţine legătura cu judecătorii şi procurorii din sistem. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, au mai fost trecuţi în rezervă patru ofiţeri superiori, înaintaţi în grad la generali cu o stea din SRI. Trăgând linie, cu aceste mutări din SRI şi beneficiind de văditele slăbiciuni ale PSD-ului lui Liviu Dragnea este evident că Iohannis caută avantaje pentru asigurarea unui al doilea mandat ca preşedinte al României. Este suficient pentru a pleca din pole-positon în viitoarea cursă? Depinde de rezultatul alegerilor parlamentare.

• Radu Beligan, înmormântat astăzi cu onoruri militare

Trupul neînsufleţit al actorului Radu Beligan va fi depus, astăzi, între orele 10.00-13.00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional. Apoi, va fi înmormântat la Cimitirul Bellu, cu onoruri militare, pentru că artistul a fost decorat cu Steaua României. Începând cu ora 14.00, vor fi restricţii de circulaţie, urmare a deplasării cortegiului funerar, de la Teatrul Naţional pe următorul traseu: Piaţa Universităţii - Bd. I. C. Brătianu - Piaţa Unirii - Bd. Dimitrie Cantemir - Calea Şerban Vodă - Piaţa Eroii Revoluţiei - Cimitirul Bellu.

• Omul care îi înspăimântă pe turci şi la 17 ani de la capturarea sa

Inamicul Nr. 1 al autorităţilor de la Ankara a fost prins în Kenya, în 1998, cu sprijinul nemijlocit al CIA. A fost condamnat la moarte şi sentinţa s-a comutat în detenţie pe viaţă. De atunci e încarcerat pe o insulă din Marea Marmara. 11 ani a stat singur în celulă. Abdullah Öcalan s-a născut pe 4 aprilie 1948, dintr-o mamă turcoaică şi un tată kurd, şi este cunoscut şi sub porecla de Apo, un diminutiv al numelui său care mai înseamnă şi unchi, în limba kurdă. Abdullah Öcalan este unul dintre membrii fondatori ai PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, înfiinţat în 1978, organizaţie pe care majoritatea statelor lumii o consideră teroristă. Sentinţa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, după ce Turcia a abolit pedeapsa capitală, în 2002, cu speranţa că va fi primită în UE. Din prizonierat, Abdullah Öcalan a publicat mai multe cărţi, ultima în 2015.

• Miliardul de euro pe care ministrul Sănătăţii îl pregăteşte pentru sistemul sanitar

Într-un interviu acordat în exclusivitate Revistei Capital, ministrul Sănătăţii Vlad Voiculescu a declarat că pregăteşte un plan de investiţii pe termen mediu în sistemul de Sănătate din România. Ministrul a vorbit de sume care depăşesc un miliard de euro din care ar urma să se construiască trei spitale regionale noi. Vlad Voiculescu a vorbit şi despre cum vede viabil parteneriatul public-privat în Sănătate dar şi cum va rezolva problema criteriilor după care managerii de spitale sunt evaluaţi. De asemenea, a dezvăluit care este strategia şi sursele de finanţare pentru rezolvarea problemelor pe care le are Spitalul de Arşi.

• Iohannis a convocat CSAT-ul pentru a discuta despre situaţia din Turcia

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat CSAT-ul, marţi, 26 iulie, pentru a dezbate situaţia din Turcia, după ce în această ţară a avut loc o lovitură de stat eşuată, anunţă realitatea.net. Potrivit acestei surse, în şedinţa CSAT se va discuta şi despre summitul NATO care s-a desfăşurat la Varşovia. Preşedintele Klaus Iohannis a participat la summitul NATO de anul acesta, care s-a desfăşurat la Varşovia, în perioada 8-9 iulie. După summit, Iohanns a informat că toate temele de interes pentru România au fost acoperite atât prin declaraţia privind securitatea transatlantică, cât şi în declaraţia finala a Summitului.

• Şefa FMI, Christine Lagarde, trimisă în JUDECATĂ

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, va apărea în faţa unei instanţe judecătoreşti într-un dosar de arbitraj ce datează din perioada în care aceasta ocupa funcţia de ministru francez al Economiei, a anunţat, astăzi, Curtea de Casaţie, transmite Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă. Christine Lagarde va trebui să apară în faţa Curţii de Justiţie a Republicii Franceze (CJR), singura instanţă abilitată să ancheteze foşti membri ai Guvernului francez pentru fapte comise în timpul mandatului lor. Patrick Maisonneuve, avocatul lui Christine Lagarde, şi-a exprimat regretul în privinţa deciziei şi a afirmat că este convins că instanţa va arăta nevinovăţia clientei sale.

• JURNALUL NATIONAL

• Atac armat în Germania. Autorul atacului este un germano-iranian în vârstă de 18 ani din oraş

"Autorul este un germano-iranian de 18 ani, din Munchen", care nu era cunoscut de serviciile de poliţie şi trăia "de multă vreme" în capitala Bavariei, cu dublă cetăţenie germană şi iraniană, a declarat Hubertus Andrae în cursul unei conferinţe de presă. " Comandantul poliţiei a menţionat că atacatorul a strigat ceva înainte de a trece la acţiune, însă a subliniat că până în prezent nu s-a stabilit cu exactitate despre ce este vorba. Tânărul a deschis focul la începutul serii în direcţia persoanelor care ieşeau dintr-un restaurant McDonald's, apoi a continuat atacul într-un centru comercial din vecinătate, după care a reuşit să fugă. O patrulă de poliţie l-a rănit cu o armă de foc, însă tânărul a continuat să fugă. Corpul său fără viaţă a fost regăsit mai târziu, în jurul orelor 18.30 GMT, de către poliţie, care a constatat că el s-a sinucis.

• Gregorian Bivolaru a fost adus în România

Liderul MISA, Gregorian Bivolaru, a fost adus vineri din Franţa în România, acesta fiind încarcerat la Centrul de Arest Preventiv al Poliţiei Capitalei, scrie antena3.ro. Gregorian Bivolaru, în vârstă de 63 de ani, a fost până acum reţinut şi plasat în detenţie judiciară, în vederea eventualei extrădări în România. Acesta a figurat pe lista Agenţiei poliţiei europene (Europol), printre cei mai căutaţi infractori, alături de persoane precum Salah Abdeslam, dat în urmărire pentru implicare în atacurile teroriste comise la Paris în noiembrie 2015. Bivolaru a fost condamnat definitiv în iunie 2013 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori. El fusese achitat în aprilie 2012 de Tribunalul Sibiu, însă instanţa supremă a casat sentinţa şi a dispus rejudecarea dosarului

• Păcătoşii fac bugetul. Cât îi costă viciile pe români

Unul din patru români fumează şi bea alcool în fiecare zi, fiecare dintre noi savurează măcar o jumătate de ceaşcă de cafea dimineaţa, iar mai bine de 1,5 milioane de conaţionali joacă la păcănele sau pariază. Ne păstrăm însă fibra morală relativ curată, din moment ce avem "doar" 20.000 de prostituate. Viciile îi costă pe români câteva miliarde de euro pe an. Circa 80% din preţul unui pachet de ţigări reprezintă taxe ce revin statului român, iar fumătorii, atât de huliţi, suflă în PIB-ul naţional mai mult ca oricine. O treime din fumători cheltuie şi câte 100 de lei pe săptămână pe ţigări, toţi aceşti vicioşi virând la bugetul de stat 2,7 miliarde de euro în 2014, ceea ce înseamnă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul României după companiile petroliere.