REVISTA PRESEI 25.10.2014

• ADEVARUL

• Dosarul "Referendumul". Sute de persoane au fost aduse în Capitală pentru a fi audiate

Peste 250 de persoane au fost aduse vineri la instanţă din mai multe judeţe ale ţării pentru a fi audiate în dosarul "Referendumul". Cei mai mulţi dintre martori au susţinut că nu au votat în 2012 cu toate că semnăturile lor apar pe listele cu votanţi. Vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat în acest caz de folosire a influenţei de către o persoană în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Următorul termen va avea loc pe 20 noiembrie. Vicepremierul Liviu Drganea a refuzat să comenteze audierea martorilor din judeţele Teleorman şi Vrancea în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, dar a arătat că îi pare rău că oamenii, în special cei în vârstă, au fost chemaţi "noaptea" la instanţa supremă.

• Casa Regală, de la stindardul democraţiei la coabitarea cu politica dâmboviţeană

"Adevărul" vă prezintă cum au evoluat relaţiile Casei Regale cu autorităţile din România de după 1990. Un traseu paradoxal al monarhiei, început ca stindard al Opoziţiei democratice post-revoluţionare şi continuat, abrupt, cu apropierea de regimul Iliescu-Năstase, mai ales prin aportul Principelui Radu Duda. Revoluţia din decembrie 1989 avea să-l readucă în prim planul scenei politice şi sociale româneşti pe regele Mihai I. Încă din ianuarie 1990, fostul monarh al ţării a devenit stindardul opoziţiei democratice care în disputa cu noua putere post-revoluţionară, Frontul Salvării Naţionale, condusă de Ion Iliescu, au pus de la început pe ordinea de zi a negocierilor politice, posibilitatea reîntoarcerii la monarhie a României. Corneliu Coposu, liderul PNTCD, considera că actul de abdicare al regelui Mihai I din 30 decembrie 1947, era nul de drept, în condiţiile în care a fost realizat sub presiunea Armatei Roşii şi a şantajului condamnării la moarte a 1.000 de tineri studenţi anticomunişti aflaţi în arestul Poliţiei.

• Neagu Djuvara, istoric: "Regele Mihai trebuia să rămână sărac şi curat"

Venerabilul istoric a vorbit despre rolul monarhiei, despre Regele Mihai şi nu ezită să amintească nemulţumirile sale faţă de anumite acţiuni, mai vechi sau mai recente, ale fostului suveran al României. Cu o sinceritate debordantă, istoricul Neagu Djuvara sfărâmă tabuurile şi orgoliile prost gestionate din spaţiul public, supunând analizei românilor teme fundamentale privind viitorul lor. Nu lipsesc, desigur, micile relatări hazlii care dau atâta farmec situaţiilor descrise de Neagu Djuvara. Neagu Djuvara crede că fostul suveran al României nu trebuia să accepte restituirea proprietăţilor regale, naţionalizate de comunişti, prin mijlocirea fostului preşedinte Ion Iliescu.

• Casa economică, secretul descoperit de un om de afaceri român

După ce a locuit într-o casă unde plătea şi 2.000 de euro pe an pe încălzire, omul de afaceri clujean Bela Barabas (46 de ani) şi-a construit o locuinţă care îl ajută să economisească masiv: va plăti cel mult 200 de euro pe an pe căldură iarna şi pe răcirea aerului vara. S-a documentat şi apoi a demarat lucrările la o casă pasivă pe care a construit-o, în regie proprie, întocmai după criteriile Institutului Casei Pasive (Passivhaus Institut) din Darmstadt, Germania. Construcţia a fost începută în mai 2014, iar în prezent, este pe ultima sută de metri. De altfel, proprietarul speră ca în decembrie să se mute în casă nouă. Cea mai cuantificabilă caracteristică a casei pasive pentru omul de rând este consumul de energie necesar pentru încălzire iarna şi pentru răcirea aerului vara. Institutul din Darmstadt a stabilit modalităţile de a obţine o casă pasivă: eliminarea punţilor termice (locuri unde izolaţia casei este întreruptă), ferestre de calitate superioară, sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură, termoizolaţie de calitate şi construcţie etanşă.

• Vladimir Putin: Rusia l-a ajutat pe Viktor Ianukovici să fugă din Ucraina

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut vineri că autorităţile din ţara sa l-au ajutat pe fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici să fugă în Rusia, pe fondul protestelor violente de la începutul anului, informează "Bloomberg". Rusia l-a ajutat pe Ianukovici plece din zona capitalei Kiev în Crimeea pentru ca apoi să permită aducerea sa în Rusia, potrivit unei declaraţii pe care liderul dela Kremlin a făcut-o la întâlnirea anuală de la Soci a Clubului Valdai de vineri. "Nu vă ascund faptul că l-am ajutat pe Viktor Ianukovici să se refugieze în Crimeea. La acea vreme, Crimeea făcea parte din Ucraina", a precizat Putin, acesta fiind primul moment în care un oficial rus recunoaşte implicarea în fuga preşedintelui Ianukovci. "Dat fiind că evenimentele din Ucraina evoluau foarte rapid şi în mod tumultos, în acele condiţii o revenire la Kiev nu ar fi fost recomandată", a adăugat preşedintele rus, potrivit "Bloomberg".

• Egiptul a decretat stare de urgenţă în nordul peninsulei Sinai

Egiptul a decretat vineri stare de urgenţă pentru o perioadă de trei luni într-o parte din nordul peninsulei Sina, bastion al Jihadiştilor, a anunţat preşedinţia într-un comunicat, citat de AFP. Decizia declarării stării de urgenţă vine după moartea a 30 de soldaţi într-un atentat sinucigaş. Totodată, agenţia de presă oficială Mena a anunţat că Egiptul va închide până la noi ordine punctul de trecere în Fâşia Gaza de la Rafah. Starea de urgenţă a început sâmbătă dimineaţă, la ora 03.00 GMT şi va fi valabilă pentru o perioadă de trei luni. Aceasta vine însoţită de o interdicţie de circulaţie între orele 15.00 şi 05.00 GMT. De asemenea este precizat starea de urgenţă este decretată pe o arie între oraşul Rafah, situat la frontiera cu teritoriul palestinian Fâşia Gaza, şi vestul oraşului Al-Arish, capitala provinciei Nord-Sinai. Astfel, sunt cuprinse şi regiuni din centrul peninsulei.

• Victor Ponta: Dacă Justiţia din România e considerată independentă, e meritul meu

Prim-ministrul României şi candidat al social democraţilor pentru alegerile prezidenţiale din 2014, Victor Ponta, a afirmat vineri, în cadrul unei emisiuni a postului B1 TV, că independenţa justiţiei şi aprecierea de care se bucură şefii instituţiilor din justiţie sunt datorate lui, dat fiind că a sprijinit direct principalele numiri de procurori şi nu a modificat nicio lege care să îngrădească justiţia, potrivit Agerpres. "Pe doamna Kovesi, pe domnul Niţu eu i-am propus şi, sigur, unii mă critică pentru asta, dar eu i-am propus. Nici domnul Blaga, nici domnul Iohannis, nici doamna Udrea. Preşedinta Înaltei Curţi a fost votată inclusiv de ministrul Justiţiei din guvernul meu.(..) Nu sunt oamenii mei, nici nu sunt duşmanii mei. N-am intervenit niciodată în niciun fel în activitatea justiţiei. Dacă justiţia e considerată că este independentă, nu este meritul celor care opt ani de zile au fost la putere şi nu au făcut nimic, ci mai degrabă este meritul meu", a afirmat Ponta la B1TV.

• Producţia de vin pe acest an a României este cu 20% mai mică decât cea din 2013

România a înregistrat în acest an, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, o scădere de 20% a producţiei de vin, la 4,1 milioane de hectolitri. Ţara noastră ocupă locul al 12-lea în topul producătorilor la nivel mondial, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viţei-de-vie şi Vinului. Şi alte ţări din Europa de Est au fost afectate de vremea neprielnică. Astfel, Bulgaria a consemnat o reducere mai mare decât România în ceea ce priveşte producţia de vin, de 30%, la 1,2 milioane de hectolitri, iar Slovacia a înregistrat un declin al producţiei de 16% în acest an faţă de 2013. Ungaria este singura ţară din regiune a cărei producţie a consemnat un avans uşor, de 3%, la 2,2 milioane de hectolitri în 2014, potrivit comunicatului organizaţiei. Dintre ţările din Europa de Est, România este cel mai bine clasată în topul întocmit de organizaţie, pe locul 12. Ungaria ocupă locul 16, iar Bulgaria locul 18.

• Efect neaşteptat al embargoului impus de Rusia: în România, vânzările de lapte au scăzut cu 25% în această toamnă

Vânzările de lactate produse în România au scăzut în septembrie şi octombrie cu 25% faţă de perioada similară din 2013, pe piaţă intrând, după embargoul impus de Rusia, cantităţi mari de lactate produse în UE, a declarat Dorin Cojocaru, preşedintele patronatului APRILIE. "Vânzările de lapte produs în România merg foarte prost în ultimele două luni şi au scăzut cu 25% faţă de intervalul septembrie-octombrie 2013. De vină sunt scăderea puterii de cumpărare, care a diminuat consumul, dar, în primul rând, cantităţile mai mari de produse intrate pe piaţa românească din UE, la preţuri mici, după embargoul impus de Rusia", a spus preşedintele patronatului din industria laptelui.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Mită pentru înmatricularea la Ruse a bolizilor de lux

Pentru 20 de euro sau 100 de lei, poliţiştii de frontieră închideau ochii la faptul că traficanţii scoteau din ţară maşini de lux de mii de euro. Cele mai multe erau înmatriculate la Ruse şi se întorceau în România, cu numere bulgăreşti. Zece poliţişti de la punctul de frontieră Giurgiu-Ruse au fost arestaţi, ieri, de judecători, într-o anchetă fără precedent în România. Ei sunt acuzaţi că primeau şpagă de la samsarii de maşini pentru a permite ca maşinile care aveau numere de înmatriculare provizorii, "roşii", să părăsească teritoriul ţării. Mita minimă acceptată de poliţişti, atât români, dar şi bulgari, era de 20 de euro sau 100 de lei/maşină. Samsarii voiau să înmatriculeze autovehiculele în oraşul bulgăresc Ruse, deoarece taxele de înmatriculare şi asigurarea maşinii sunt mai mici ca în România.

• Rubla la pământ! Rusia în pragul recesiunii! Toată lumea priveşte spre preţul petrolului

Rubla a scăzut şi mai mult în raport cu dolarul şi euro, atingând minime record în raport cu celelalte monede. Moneda rusească a fost pusă sub presiune de o combinaţie dată de scăderea continuă a preţului petrolui şi temerile privind o posibilă retrogradare a datoriei suverane, de către Standard & Poor, citim în publicaţia Business Insider. Agentia plasează în prezent Rusia la un rating BBB-, doar un grad mai sus de "junk". O degradare ar împinge Rusia într-o zonă obscură şi ar duce la creşterea costurilor de împrumut ale ţării, într-un moment în care statul rus se luptă pentru a-şi atinge obiectivele bugetare, din cauza scăderii veniturilor obţinute din mărfuri. În cazul în care preţul petrolului continuă să se prăbuşească, analiştii văd Rusia în recesiune. Pentru Rusia, preţul petrolului nu are voie să scadă la 80 dolari pe baril. Dacă acest lucru se va produce, Moscova s-ar putea confrunta cu adevărate calamităţi.

• Victor Ponta: Demisia lui Viorel Hrebenciuc va deveni un lucru CERT luni

Premierul Victor Ponta, candidatul PSD la prezidenţiale, a declarat, la B1 TV, că nu va participa la dezbaterea propusă de IPP între candidaţi înainte de primul tur de scrutin, ci la eventualele dezbateri de după primul tur. Totodată, Victor Ponta a spus că demisia lui Viorel Hrebenciuc va deveni definitivă în cursul zilei de luni. "Domnul Hrebenciuc a făcut un lucru: şi-a dat demisia din Parlament. În ce sens m-a ajutat acest lucru: nu am mai fost nevoiţi să votăm şi toate luminile sunt aprinse către Senatul României pentru că senatorul PNL, dl Mora nu vrea să plece sau către Chiuariu, care e condamnat definitiv şi irevocabil şi e încă în Senat", a declarat Ponta, potrivit B1 Tv. "Luni demisia lui Hrebenciuc devine un lucru cert", a subliniat acesta. Totodată, el a vorbit şi despre tandemul Dragnea-Ghiţă la conducerea PSD.

• Fenomenul retrocedărilor ilegale

Inspectorii Curţii de Conturi au inventariat, în urmă cu doi ani, cele mai mari suprafeţe de păduri retrocedate unor falşi moştenitori. Astfel, s-a ajuns în situaţia absurdă ca 9.000 de hectare de pădure să ajungă în posesia femeii care făcea curat în odaia adevăratului moştenitor. Fata din casă a primit prin testament un pat şi un dulăpior. În alte cazuri, pădurile au ajuns la samsarii de terenuri sau avocaţi care au "mirosit" imediat afacerea. În raport, sunt prezentate cazurile unor aşa zişi moştenitori testamentari din judeţele Bihor, Maramureş, Bacău, Vrancea şi Suceava. Solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere din Bihor după fostul proprietar autor deposedat Alexandru Mateescu a fost formulată de un anume Lucian Radu, în baza unui testament din anul 1993, prin care soţia lui Alexandru Mateescu i-ar fi lăsat lui toată averea sa. Întrucât după solicitare moştenitorul testamentar a decedat, demersurile au fost continuate de mama sa iar, după decesul acesteia, de avocata Elena Mureşan.

• Putin: Războiul Rece s-a încheiat, dar nu s-a semnat pacea care să stabilească regulile jocului

"Războiul Rece s-a încheiat", însă "nu s-a ajuns la semnarea păcii" care să stabilească noi reguli ale jocului în relaţiile internaţionale, a declarat, vineri, preşedintele rus Vladimir Putin. El a cerut public vineri Statelor Unite şi Uniunii Europene să ajute Ucraina să obţină fonduri, inclusiv de la organismele financiare internaţionale, pentru ca guvernul de la Kiev să poată plăti Rusiei datoria acumulată pentru livrările de gaze, avertizând totodată asupra escaladării crizei gazelor. Pe de altă parte, Putin a recunoscut că l-a ajutat pe fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici să fugă în Rusia în februarie, după ce-a fost înlăturat de la putere, informează Reuters. "Există impresia că aşa-zişii învingători ai Războiului Rece au decis să ducă situaţia până la limită, să creeze o lume după bunul lor plac şi pentru interesele lor", a spus liderul de la Kremlin la Forumul internaţional Valdai, a cărui ediţie din acest an se desfăşoară la Soci, relatează Agerpres, citând Reuters. El consideră că actualul sistem de securitate globală şi regională este "slăbit, fracţionat şi deformat".

JURNALUL NATIONAL

• LOVITURĂ: Merkel nu-l ajută pe Iohannis. Dezminte o vizită privată în România

Sprijinul de care s-ar bucura Klaus Iohannis din partea Germaniei este mai mult o iluzie. Cancelarul Angela Merkel a negat că ar face o vizită privată în România în luna noiembrie. La Consiliul European, doamna Merkel a declarat vineri că are în program doar participarea la reuniunea G-20 şi vizite în Australia şi Noua Zeelandă. Vizita cancelarului în România, la Sibiu, ar fi fost o confirmare a tezei lansate de sprijinitorii lui Iohannis care susţin că alegerea lui ca preşedinte ar crea o relaţie specială cu Germania. În campania electorală alături de Iohannis au apărut doar câţiva parlamentari germani din PPE dar nici un membru al cabinetului de la Berlin. A fost anulată chiar şi o vizită a ministrului de externe german stabilită cu omologul român în perioada verii. Sloganul electoral al ''maşinii nemţeşti'', ''lucrul bine făcut'' sunt de fabricaţie românească şi nu au girul Berlinului. Precizarea Cancelarului Merkel este o lovitură pentru klaus Iohannis, considerat de mulţi până acum ca o viitoare biela - manivela locomotivei germane care trage economia Europei.

• Trecerea la ORA DE IARNĂ. Cum ne afectează organismul şi sfaturile specialiştilor

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie se trece la ora de iarnă. În acest an, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasul se va da cu o oră înapoi, ora 4,00 devenind ora 3,00. În orice punct de pe glob, ceasul va indica acelaşi minut, ora fiind stabilită de Convenţia fusurilor orare. Astfel, pornind de la meridianul de origine - Greenwich, Marea Britanie, la fiecare 15 grade de longitudine, în sens pozitiv, către est, se adaugă o oră în plus. Fusul orar din România corespunde orei Europei Orientale - ora fusului 2. Ora de vară este o urmare a unei convenţii europene, la care România este participantă din 1979, şi corelată cu cea practicată în Uniunea Europeană în 1997. Potrivit specialiştilor, trecerea la ora de iarnă poate produce unele perturbări de bioritm, chiar dacă oferă o oră în plus pentru somn. Deşi este mai puţin nefastă în termeni de tulburări ale somnului decât trecerea la ora de vară, când noaptea devine mai scurtă cu o oră, schimbarea orei este resimţită mai ales la persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii, relatează ziarul ladepeche.fr, citat de Agerpres.

• Valentin Lazea: România are cea mai bună situaţie macroeconomică din Europa Centrală

Ţara noastră a îndeplinit 10 din cele 11 criterii de convergenţă şi are o economie care creşte. România are cea mai bună situaţie macroeconomică din Europa Centrală, iar ţara noastră a îndeplinit 10 dintre cele 11 criterii de convergenţă la UE, a declarat Valentin Lazea, economist-şef al BNR. "Macroeconomic, România stă foarte bine. România îndeplineşte 10 din cele 11 criterii de convergenţă la UE. Cel care a rămas sunt investiţiile nete internaţionale, criteriu pe care de altfel nicio ţară nu îl îndeplineşte. Stăm cel mai bine din Europa Centrală, stăm mai bine decât Lituania şi mai bine decât Suedia chiar", a spus oficialul BNR.

• Noua lege a pieţelor, o decizie care provoacă scandal

O lege gândită de Ministerul Agriculturii va avea efecte perverse, aducând scandal în pieţele agro-alimentare. 40% din spaţiile de comercializare din pieţe vor fi rezervate pentru producători agricoli autentici, potrivit noii legi a pieţelor. "Legea privind reglementarea pieţei produselor agricole a fost promulgată de preşedintele României. În cel mult 30 de zile vom emite normele metodologice de aplicare şi tipizatele, astfel încât legea să devină funcţională până la finele lunii noiembrie. Conform noii legi, spaţiile minime din pieţe alocate producătorilor agricoli vor creşte la 40%. Comercializarea producţiei din ferme se va face numai pe baza noilor certificate, ceea ce înseamnă că vor avea acces în pieţe producătorii adevăraţi şi mai puţin intermediarii", a explicat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Legea amplifică birocraţia şi deschide calea spre noi falsuri în declaraţii. Producătorii agricoli trebuie să-şi ridice noile atestate de producător de la primărie, însă acestea vor fi avizate şi de asociaţiile fermierilor din zonă.