REVISTA PRESEI 27.05.2015

• ADEVARUL

• Tăriceanu îi cere lui Iohannis să le înlăture pe Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi patru parlamentari PLR, i-au transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cer sancţionarea şefei DNA, Laura Codruţa Koveşi, şi a şefei ÎCCJ, Livia Stanciu. Solicitarea celor cinci aleşi vine după ce DNA a cerut toate înscrisurile de la Comisia de Regulament a Senatului din ultimii doi ani, care îl vizează direct pe senatorul PSD Dan Şova. "Pe 21 mai, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca. Judecătorii au constatat că aceasta a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat vreodată probe. Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă ori legături politice, a fost arestată pe nedrept şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale de către DNA, condusă de Laura Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", îşi încep senatorii scrisoarea.

• Cum a fost păcălit Iohannis să decoreze un medic şpăgar

Preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat, luni, cu ordinul "Meritul sanitar" în grad de Cavaler, pe medicul Florin Rusu, şeful Secţiei Clinice Anestezie şi Terapie Intensivă de la Spitalul "Grigore Alexandrescu". Ceea ce nu aflase nimeni din stafful preşedintelui era faptul că Florin Rusu este cercetat de procurori pentru luare de mită, încă din 2013, după ce a fost prins în flagrant delict. Preşedinţia a explicat şi cum s-a ajuns la această situaţie. Astfel, temeiul decorării ar fi fost premierea în luna aprilie, la Londra, a Spitalului "Grigore Alexandrescu", pentru cel mai bun spital regional, şi a managerului unităţii medicale, profesorul Dan Enescu, cu distincţia de "manager al anului". Distincţiile pentru spital şi pentru manager au fost acordate de organizaţia Europe Bussiness Assembly (EBA), din Marea Britanie. O investigaţie a unor jurnalişti străini, publicată pe site-ul International Medical Travel Journal, a dezvăluit cum Europe Bussiness Assembly vinde "la kilogram" astfel de distincţii.

• Zece ani de DNA. Oamenii care au pornit "buldozerul"

Sub stăpânirea unui amestec de uluire, euforie şi spaimă, România asistă, de la o vreme, la încătuşarea unor personaje pe care le credea intangibile. Este un fenomen despre care se spune că ne va schimba istoria recentă, dar ale cărui origini şi evoluţii sunt încă neclare pentru cea mai mare parte a populaţiei. Istoria anticorupţiei pe care o vedem acum ajunsă la apogeu este compusă dintr-un lung şir de momente care i-ar fi putut schimba traiectoria şi dintr-o succesiune de etape în care s-a construit cea mai temută instituţie a României postdecembriste: Direcţia Naţională Anticorupţie. Cea mai intensă perioadă a acestei evoluţii - şi, după unii, şi cea mai importantă - a început în seara zilei de 12 decembrie 2004, când Traian Băsescu îl învingea pe Adrian Năstase în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

• Deputaţii vor iar să-şi angajeze neamurile mutilând Codul Penal

Cinci parlamentari din tabăra Puterii vor să dezincrimineze conflictul de interese, pentru a-şi putea angaja rudele la cabinetele parlamentare, dar şi pentru a-i scăpa de dosare penale pe colegii deja incriminaţi. Mai exact, cei cinci deputaţi au reformulat articolul din legislaţia penală referitor la conflictul de interese şi cer exceptarea de sub incidenţa acestei infracţiuni "învestirea unei persoane într-o funcţie publică indiferent în ce mod şi sub ce formă se realizează aceasta". Altfel spus, parlamentarii vor să-şi angajeze din nou soţiile, nepoţii sau alte rude fără a mai fi atinşi de actuala legislaţie penală, care, pentru o astfel de faptă, prevede o pedeapsă cu închisoarea de la unu la cinci ani.

• Fabricile falimentare ale Epocii de Aur, mană cerească pentru imobiliare

Falimentară şi falimentată timp de 25 de ani, industria Epocii de Aur a fost înghiţită de căpcăunul generator de profit numit imobiliare. Pe terenurile fabricilor fruntaşe în întrecerea socialistă a muncii, se dezvoltă acum mall-uri, clădiri de birouri sau proiecte rezidenţiale. O stenogramă a audierilor Comisiei Senatoriale pentru Revoluţia din 1989 surprinde un dialog între fostul vice-premier comunist Ion Dincă (zis Teleagă) şi Nicolae Ceauşescu, în care cel dintâi încerca să-i sugereze Secretarului General al partidului că, după achitarea datoriei externe, România ar trebui să mai slăbească şurubul pentru a stimula consumul intern. Replica lui Ceauşescu a fost dură: "Nu de consum avem noi nevoie acum! Banii pe care îi vom avea vor merge în industrie. Trebuie să susţinem industria. Ce facem acum, dăm totul pe mâncare şi pe populaţie? Nu mai rămânem cu nimic". Printr-o ironie a sorţii, unul din ginerii lui Ion Dică, Gabriel Popoviciu - cunoscut în mediul de business ca Puiu Popoviciu -, a dezvoltat proiectul Băneasa Investments, un business bazat atât pe consum, cât şi pe investiţii imobiliare.

• Nicolae Bănicioiu: "Ideea ca absolvenţii de medicină să lucreze în ţară 10 ani nu e rea"

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat că ideea ca absolvenţii să practice în ţară cel puţin zece ani după licenţă nu e rea, dar că ea va fi analizată, împreună cu juriştii, pentru a vedea dacă este în concordanţă cu legislaţia europeană. Potrivit acestuia, nivelul salarial al asistentelor şi al medicilor trebuie să fie similar cu cel al cadrelor medicale din străinătate, a explicat oficialul pe 5 aprilie la postul de televiziune PRO TV. "Veniturile şi ale medicului rezident şi ale asistentei şi infirmierei, până la chirurgul de mare performanţă, trebuie să fie comparabile cu veniturile Europei/ Cât ar trebui să câştige un medic rezident astăzi în România? Undeva cât e salariul meu ca ministru, de 5.000 de lei", a mai spus Bănicioiu.

• Directorul CNADNR: Cu puţină şansă, la sfârşitul acestui an vom putea da în trafic 84 de kilometri de autostradă

Până la sfârşitul acestui an, "cu puţină şansă", vor fi daţi în trafic cel mult 84 de kilometri de autostradă, a declarat marţi Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Directorul CNADNR a arătat că în construcţia lotului 4 - Lugoj-Deva s-au ivit foarte mari probleme. "S-a descoperit un cimitir care apărea ca teren agricol, o peşteră cu lilieci care nu apărea în fezabilitate. Acum trei săptămâni s-au descoperit trei familii de castori, care sunt protejaţi prin lege. Contructorul este foarte bun, dar are ghinion. UMB de regulă termină înainte de termen lucrările", a spus Neaga. El a mai spus că CNADNR va realiza o clasificare a firmelor de construcţii, precum şi a consultanţilor şi a proiectanţilor, iar o primă formă a acestei iniţiative va fi prezentată în luna iunie.

• BANCHERUL

• Ce se va întâmpla cu creditele neperformante pe care le va vinde BCR in aceasta vara?

După cele doua pachete de neperformante a cate 2 miliarde de lei vândute anul trecut de BCR si Volksbank, in vara acestui an s-ar putea încheia o tranzacţie uriaşa, de aproximativ 14 miliarde de lei de împrumuturi neperformante pe care BCR vrea sa le vândă unui grup de fonduri de investiţi si firme de recuperare creanţe, conform informaţiilor furnizate de consultanţii apropiaţi afacerii. Fonduri si bănci de investiţii americane au dat navala la Bucureşti pentru a profita de volumele tot mai mari de credite neperformante pe care băncile si IFN-urile româneşti sunt obligate sa le scoată la vânzare pentru a-si curata bilanţurile si a se recapitaliza la presiunea analiştilor si autorităţilor de supraveghere, remarca recent un consultant financiar. Se pune, in aceste condiţii, întrebarea: ce responsabilitate va avea BCR fata de foştii clienţi odată ce va scapă de acest pachet important de neperformante, si cum vor fi trataţi aceştia de către firmele de recuperare creanţe?

• Isărescu are dreptate: Deşi primim dobânzi de doar 2% la depozite, avem un câştig real mai mare decât atunci când încasam dobânzi de 6-7%

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atrage atenţia ca deşi dobânzile nominale ale depozitelor bancare au scăzut abrupt in ultima perioada, la niveluri de 2%, inflaţia s-a redus, la rândul ei, la niveluri si mai mici, aproape de 0%, ceea ce înseamnă ca rata reala a dobânzii (diferenţa dintre dobânda si inflaţie) a rămas la aceleaşi niveluri, ba chiar este mai ridicata decât in urma cu 4-5 ani. Cu alte cuvinte, câştigul real obţinut de un deponent din dobânzile din prezent, de 2-3% pe an, este mai ridicat decât atunci când băncile plăteau dobânzi de 6-7%, in anii 2010-2011. De ce? Întrucât deşi atunci primeai mai mulţi bani din economiile bancare, plăteai mai mult pentru aceleaşi mărfuri si servicii, din cauza creşterii preturilor acestora. Acum, deşi deponenţii încasează mai putini bani din dobânzi, plătesc bunuri si servicii mai ieftine, întrucât preturile cresc mult mai puţin, ba chiar se ieftinesc.

• CURENTUL

• Gropi - de Tia Şerbănescu

Avem probleme. RATB ne-a anunţat că nu ne mai poate transporta în siguranţă iar ISU ne-a anunţat - în mod concret, când a ratat salvarea unei femei care a stat 36 de ore pe acoperişul blocului de unde s-a aruncat - că Bucureştiul n-are nici măcar o saltea pneumatică necesară pentru cazurile de la înălţime. Aşa se şi explică faptul că persoanele aflate la diverse înălţimi (miniştri, primari) sunt imposibil de salvat de anchetele DNA, DIICOT şi mai ales Parchetul General pe care fostul preşedinte Băsescu îl acuză că îndeplineşte toate directivele premierului. "Eu am respectat familia preşedintelui" a precizat dna Udrea. A respectat, adică, procedurile, cum zice Arafat după fiecare eşec. Drept care dl. Băsescu l-a avertizat pe Ponta: "cine sapă groapa altuia, cade el în ea". Asta în folclor. În politică e altfel: cine sapă groapa altuia, departe ajunge. De-asta sunt drumurile pline de gropi. De-acolo s-au înălţat groparii naţiei, sărmane Yorick.

• CURIERUL NATIONAL

• Cum îşi bate joc statul de IMM-uri

În urma auditului programelor de sprijinire a IMM, Curtea de Conturi a constatat că, în perioada 2011 - 2013, niciunul dintre cele şapte programe nu a fost finalizat conform aşteptărilor. În cele mai multe cazuri, plăţile efectuate au fost sub nivelul fondurilor alocate, în ciuda numeroaselor cereri efectuate de întreprinzători. În alte situaţii, unele societăţi au primit finanţare în cadrul mai multor programe, deşi nu îndeplineau cerinţele privind numărul angajaţilor. Anunţate cu mare tam-tam la fiecare ieşire publică a politicienilor, drept măsuri de sprijinire a mediului de afaceri şi de creare a unor zeci de mii de noi locuri de muncă, aproape toate programele derulate în perioada 2011 - 2013 s-au dovedit a fi doar praf în ochii credulilor, pe de o parte din cauza politicilor incoerente şi pe de alta din cauza lipsei monitorizărilor şi verificărilor fondurilor alocate.

• Alocaţiile pentru copii - o gâlceavă degeaba. Pe când dublarea dublării? - Opinii - Adrian Panaite

Este de ajuns să luăm creionul în mână, să facem nişte calcule simple şi să vedem că alocaţiile sunt mai degrabă mici chiar şi după dublarea lor. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă în Europa către care tindem. Cât este alocaţia în Germania? Pentru un singur copil 185 de euro, urcând către 215 euro pentru fiecare copil în familiile cu mai multe progenituri. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în Germania este de 33.300 euro pe cap de locuitor. Aşadar, alocaţia lunară reprezintă 0,55% din PIB-ul per capita. România afişa un nivel de 7.100 euro pe cap de locuitor, iar alocaţia mărită, reprezentând marginal peste 18 euro, ar fi abia 0,25% din PIB-ul per capita. Ce înseamnă aceasta? Că pentru a fi la nivelul (de proporţionalitate) al Germaniei, ar mai fi loc încă pentru o dublare a alocaţiei pentru copii către nivelul de 39 de euro pe lună (173 de lei), ceea ce, corespondent cu forţele celor două economii, ar fi echivalentul alocaţiei de 184 euro din cel mai puternic stat al Europei.

• Nuclearelectrica şi-a chemat foştii şefi în judecată

Acţiunea vizează recuperarea prejudiciului adus SNN prin încheierea a două poliţe de asigurare pentru administratori, estimat de Curtea de Conturi la aproape 140.000 de euro. Printre cele 15 persoane se numără şi Teodor Chirica şi Pompiliu Budulan, foşti directori generali ai companiei. Nuclearelectrica a iniţiat la 20 mai procesul prin care încearcă să recupereze prejudiciul adus companiei prin încheierea a două poliţe de asigurare pentru admi­nistratori, estimat de Curtea de Conturi la aproape 140.000 euro. Dosarul a fost înregistrat la data de 20 mai sub numărul 18754/3/2015, instanţa nestabilind încă primul termen de judecată.

• Piperea: BCR s-ar putea alege cu o plângere

Unul dintre reclamanţii care au câştigat la Curtea de Apel Bucureşti procesul iniţiat împotriva BCR pe tema clauzelor abuzive vrea să facă plângere penală împotriva instituţiei financiare, pentru că aceasta nu a pus în practică sentinţa judecătorească prin care era executată silit. "Dl. Mîndrescu din Suceava, care este reclamant în dosarul G 1 vs BCR (amânat azi pentru 22 septembrie) a executat silit BCR pt. o sumă reprezentând comisioane considerate abuzive de Curtea de Apel Bucureşti şi pregăteşte o plângere penală contra băncii", a informat av. Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook. Acesta a precizat că decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB), deşi criticată de avocaţi pentru că a lăsat neatinsă clauza privind dobânda de referinţă valabilă, "este favorabilă consumatorilor în partea privind comisioanele de acordare şi administrare, acesta din urmă fiind eliminat din toate contractele celor care sunt parte în litigiul amintit".

• Joseph Stiglitz: Europa "trebuie să-şi schimbe rapid şi în mod radical strategia"

Foarte critic la adresa liderilor germani care "impun o politică deflaţionistă ucigătoare pentru restul Europei", Joseph Stiglitz pledează pentru abandonarea programelor de austeritate în favoarea unor politici la nivel european de relansare pe baza creşterii consumului. "În caz contrar, susţine el, va fi pierdut nu un deceniu, ci o jumătate de secol". Un astfel de plan s-ar putea sprijini pe Banca Europeană de Investiţii (BEI) care va trebui recapitalizată masiv. Astfel - susţine Stiglitz - "ea va avea posibilitatea să emită obligaţiuni cu dobânzi aproape de zero, chiar negative, ceea ce constituie o oportunitate istorică pentru finanţarea unor proiecte europene şi de a acorda împrumuturi întreprinderilor mici şi mijlocii". O parte din titlurile emise de BEI, explica Stiglitz, ar putea fi cumpărate de Banca Centrală Europeană în cadrul politicii sale monetare quantitative easing. Economistul american pledează de asemenea pentru ca, în acelaşi timp, Europa să accelereze perfectarea uniunii bancare, care să includă un sistem de garantare a depozitelor.

• "Lună de foc" pentru autorităţile de management

Toate autorităţile de management din subordinea Ministerului Fondurilor Europene (MFE) şi-au planificat întâlniri zilnice cu beneficiarii până 1 iulie, la solicitarea ministrului Marius Nica. Nica, MFE: Vreau ca AM-urile din cadrul MFE să acorde o atenţie deosebită, pe tot parcursul unui an, dar, cu precădere, în această perioadă, întâlnirilor cu beneficiarii. "La începutul lui iulie trebuie să avem o radiografie clară a fiecărui domeniu în parte, pentru că îmi doresc să venim în continuare în sprijinul beneficiarilor" Toată luna iunie va fi destinată dialogului cu beneficiarul, atât pentru proiectele din exerciţiul financiar actual, 2007 - 2013, cât şi pentru următorul, 2014 - 2020, a spus ministrul.

• Yuanul chinezesc, o posibilă monedă de rezervă a FMI

Moneda chinezească "nu mai este subevaluată", a anunţat marţi Fondul Monetar Internaţional, yuanul având astfel şanse să devină monedă de rezervă la FMI, scrie Bloomberg. Subevaluarea acesteia a fost o problemă în trecut, însă nu mai este cazul şi în prezent, este de părere FMI. Markus Rodlauer, şeful misiunii FMI în China, a declarat că: "Aprecierea efectivă din ultimul an a adus rata de schimb la un nivel care nu mai este subevaluat. Credem că statul chinez ar trebui să aibă ca obiectiv o flexibilizare efectivă a cursului de schimb al yuanului în următorii doi-trei ani". În prezent, coşul FMI cu super-valute include doar dolarul, euro, lira sterlină şi yenul, dar componenţa sa este revizuită la fiecare cinci ani. Oficialii chinezi au cerut includerea yuanului în rândul monedelor în coşul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI în tranzacţiile internaţionale. Include­rea ar reprezenta un sprijin semnificativ pentru poziţia Chinei de putere economică globală.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Atenor merge în paralel cu construcţia a două clădiri în Pipera, la presiunea "greilor" imobiliari

Dezvoltatorul belgian Atenor Group a demarat recent lucrările de construcţie la cel de-al treilea imobil de birouri şi ultimul din cadrul Hermes Business Campus. Decizia belgienilor de a începe dezvoltarea ultimei clădiri din Hermes Business Campus, înainte de finalizarea lucrărilor la cea de-a doua, vine în contextul în care, lângă terenul lor, austriecii de la Immofinanz au ajuns deja la stadiul de structură cu prima clădire din noul proiect Metroffice, iar peste drum, în dreptul staţiei de metrou Pipera, omul de afaceri Ioannis Papalekas a început construcţia primei faze a complexului de birouri Globalworth Campus. Immofinanz şi Globalworth, sunt printre cei mai mari proprietari de clădiri de birouri din România.

• Ce riscă Klaus Iohannis dacă pierde procesul cu Integritatea

Curtea de Apel Alba Iulia va judeca astăzi acţiunea în contencios administrativ intentată de Preşedintele României, Klaus Iohannis, împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate. Instituţia l-a acuzat în 2013, atunci când era primar al Sibiului, de conflict de interese. Motivul: Iohannis ar fi semnat în decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi Tipografia Honterus SRL- societate deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Iohannis a deţinut, în 2002 - 2013, funcţia de preşedinte al FDGR. Procesul a fost suspendat, deoarece procurorii au analizat acest dosar, dar au decis clasarea acuzaţiilor. Potrivit legii, în cazul în care acţiunea lui Iohannis este respinsă, Preşedintele României riscă suspendarea din funcţie pentru o perioadă de trei ani. Decizia Curţii de Apel poate fi contestată la Curtea Supremă. La începutul acestui an, Klaus Iohannis a învins ANI într-un alt proces, în

• Atac la ISĂRESCU: "Prin declaraţiile pe care le face, induce CLIENŢII băncilor în EROARE"

Deputatul PNL Daniel Zamfir i-a răspuns guvernatorului BNR prin intermediul unui comunicat de presă, informează stiripesurse.ro. Acesta s-a arătat dezamăgit de atitudinea lui Isărescu, pe care l-a acuzat că îi induce în eroare pe români. "Afirmaţiile domnului Isărescu sunt incorecte, necinstite şi cu reaua intenţie de a-i induce în eroare pe cei ce au depozite la bănci, dar şi pe cei care vor vrea pe viitor să contrateze credite. De ce? Mai întâi pentru că domnul Isărescu susţine că banii deponenţilor ar fi în pericol dacă s-ar adopta proiectul de lege, întrucât aceştia aşteaptă dobânzi la depozitele lor, nu "ferestre şi acoperişuri". Or, care este diferenţa între proiectul nostru şi realitatea prezentă? Acum, banca nu execută debitorii în caz de neplată a creditului? Pe cale de consecinţă, le dă deponenţilor, în loc de dobânzi, ferestre sau bucăţi de terenuri? Nu! Diferenţa pe care ar aduce-o noua lege ar fi că banca să nu se mai poată îndrepta şi împotriva altor bunuri decât cele care au constituit garanţia", se arată în comunicatul transmis de Daniel Zamfir.

• CSAT a clarificat rolul SRI în Justiţie

Serviciul secret a primit dreptul legal să monitorizeze procurori şi judecători doar în momentul în care infractorii intră în legătură cu ei, pentru a-i corupe. Supravegherea preventivă nu e permisă. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), SRI este abilitat să urmărească legăturile grupurilor infracţionale cu magistraţii. Fostul preşedinte Traian Băsescu a făcut această dezvăluire duminică seara, la B1 TV, prilej cu care a explicat că, printr-o decizie CSAT din 2012, s-a stabilit că SRI nu poate monitoriza procurorii sau judecătorii, ci infractorii care intră în contact cu aceştia pentru a influenţa în favoarea lor sentinţele Justiţiei, pentru a scăpa de condamnări, sau a beneficia de clemenţă. Această informaţie a fost confirmată, pentru "Evenimentul zilei", de surse participante la şedintele CSAT din acea perioadă. Sursele citate susţin că decizia CSAT datează încă de dinainte de 2012.

• JURNALUL NATIONAL

• Interlopi şi politicieni, în afacerea cu maşini ridicate

"Hingherii de maşini" se plâng de faliment, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că ridicarea vehiculelor s-a făcut ilegal până în prezent. Mulţi au rămas fără activitate după ce primăriile nu le-au mai prelungit contractele, dar alţii nu vor să renunţe nici acum la afacerile foarte profitabile, bazate pe hotărârilor consiliilor locale. Aceste firme s-au înfiinţat datorită anomaliei legislative şi au câştigat milioane de euro. Firmele mai pot profita de afacere până la momentul publicării deciziei ÎCCJ în Monitorul Oficial. Chiar şi instanţele de judecată ar mai putea da decizii care să vină în contradicţie cu această hotărâre, până la momentul publicării. După publicare, va fi nevoie de o Hotărâre de Guvern şi de un regulament de aplicare unitară, la nivelul întregii ţări.

• Isarescu, nemultumit de bancile din Romania: Comisioanele sunt prea MARI

Comisioanele percepute de băncile din România pentru operaţiuni sunt încă mari, şi, dacă în condiţiile unor dobânzi nominale ridicate nu se simţeau, la nivelul actual al dobânzilor se simt, iar băncile nu ar trebui să lase deponenţii să se întrebe "de ce să mai ţin banii la bancă", susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. În opinia sa, băncile trebuie să se bazeze în viitor pe creditare din resurse interne şi, în consecinţă, trebuie să încurajeze economisirea. "Nicio bancă nu cred că trebuie să trăiască momentul în care creditorul ei, deponentul, spune "de ce să ţin banii în bancă? Să plec cu mai puţini bani acasă sau să fiu în pierdere la fiecare operaţiune?" Acesta nu este doar un îndemn la adresa băncilor centrale către băncile comerciale: faceţi ce faceţi şi reduceţi comisioanele! Este un îndemn la realism şi la adaptarea la situaţia actuală", a explicat Isărescu.

• Blocaj pe piaţa laptelui. Hârtiile, mai scumpe decât marfa vândută

Transferul de lapte de la producători la centrele de colectare este în pericol să se blocheze din cauza noilor reglementari impuse de Ministerul Agriculturii. Fiecare mic fermier trebuie să elibereze la poarta punctului de colectare câte o filă din carnetele de producător pentru câţiva litri de lapte pe care îi predă dimineaţa şi seara. De la micii producători, birocraţia se transferă, mai departe, la centrele de colectare din comune, iar lucrul acesta a adus aproape în blocaj întregul proces de strângere a laptelui de către marii procesatori. Dorin Cojocaru, preşedinte al Patronatului Român din Industria Laptelui (APRIL): "Am cerut o derogare ca actorii din piaţă să nu colecteze laptele în ilegalitate. De exemplu, dacă ai zilnic 1.700 de mici fermieri care vin pentru o găleată de lapte şi rupi câte o filă pe zi, unde ajungem? Ăla care măsoară laptele stă să gestioneze toată birocraţia? Plus de asta, câte file are carnetul ăla? Păi, cheltuiala ţăranului pentru a tot procura de la primărie certificatul contra unei taxe nu mai face rentabilă vânzarea de lapte."

• NATIONAL

• Cesnavicius catre Esca: Se poate si fără tine!

Politica de a nu se prea lasă in adulaţia vedetelor, chiar ale postului fiind ele, pe care o practica Alexandras Cesnavicius de la vârful ProTv se pare ca nu o va ocoli nici pe Andreea Esca. Asta pentru ca ştirile Pro nu mai depind de şarmul optzecist al doamnei in cauza. Săptămâna trecuta Andreea Esca a lipsit de la pupitrul stirilor de seara ale ProTV mai multe zile. O parte pentru ca a transmis diverse alea-alea- de pe Croazeta, direct de la Cannes. Ei bine, sursele noastre spun ca in aceasta perioada s-a confirmat faptul ca aceleaşi ştiri, dar când la pupitru se afla Oana Andoni, au un rating mai mare, si ca trendul este crescător. Altfel spus, Oana Andoni reuşeşte sa o surclaseze pe Esca in rating, si asta nu numai in week-end, când îndeobşte Esca nu calca prin Pro.

• "Marele blat" pentru SIE!

Greu de precizat cine are principalul merit, dar cert este doar ca negocierile pentru desemnarea unui nou val de ambasadori au decurs nesperat de bine. Existând astfel speranţe ca s-au pus bazele unei coabitări aparte, cel puţin in ceea ce priveşte politica externa a României. Atât Emil Hurezeanu, cat si George Maior au practic o prima misiune comuna in noile lor cariere diplomatice: sa afle pe cine vad drept şef al SIE liderii Germaniei si Statelor Unite ale Americii. Iar daca vor exista divergente intre cele doua puncte de vedere, sa medieze pe canale diplomatice, pana la găsirea unui compromis mulţumitor. Si de-abia in acel moment va ieşi public şeful statului pentru a declara ca, după o îndelungă chibzuinţă, a găsit persoana potrivita pentru şefia SIE. Iar coaliţia guvernamentala condusa de Victor Ponta va vota cu ambele mâini propunerea lui Klaus Iohannis, totul in spiritul noii "mari coabitări" care se prefigurează intre cele doua Palate.

• PUTEREA

• Videanu vrea în Italia, Cocoş în altă casă, iar Bica în libertate

Adriean Videanu, Dorin Cocoş şi Alina Bica au cerut voie judecătorilor, marţi, să iasă din casă, sau din ţară, după caz. Bica şi Cocoş sunt "priponiţi" la domiciliu, iar Videanu în România, toţi trei pentru luare sau dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Fostul ministru al Economiei şi regele marmurei din România a cerut permisiunea să meargă la Carrara, în Italia, la un târg de profil, Dorin Cocoş a cerut voie să se mute din propria casă pentru că-l deranjează iubita fiului său Alin, iar fosta şefă a DIICOT vrea, pur şi simplu, să zburde în voie în afara bătăturii. Toţi trei au fost refuzaţi de judecători.

• Iohannis, mediator între CSM şi SRI

După ce au hotărât că fostul preşedinte Traian Băsescu şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, au afectat independenţa justiţiei, iată că membrii Consiliului Superior al Magistraturii discută oportunitatea chemării lui Klaus Iohannis ca mediator al şedinţei care va avea ca temă implicarea SRI în actul de justiţie. Propunerea a fost făcută de judecătorul Horaţius Dumbravă, în cadrul şedinţei CSM de marţi la dezbaterea cererii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Magistraţilor din România şi Asociaţiei Procurorilor din România de sesizare a Inspecţiei Judiciare, de verificare a unei posibile afectări a independenţei justiţiei şi magistraţilor de către SRI. Propunerea lui Dumbravă va fi supusă aprobării plenului CSM.

• ROMANIA LIBERA

• Dosar RL: Biserica se dezice de cărţile şi minunile lui Arsenie Boca

Mişcarea care strânge anual sute de mii de pelerini la mormântul lui Arsenie Boca este spontană şi un fenomen de supravieţuire într-o societate care îşi pierde reperele. Mobilizarea pelerinilor - de la oameni cu venituri modeste la colonei şi politicieni - se face din vorbă în vorbă, prin intermediul reţelelor de socializare, dar şi prin invocarea unor minuni şi cărţi care nu sunt recunoscute de către biserică. Printr-un cuvânt profan, putem caracteriza pelerinajul la mormântul părintelui Arsenie Boca de la mănăstirea Prislop drept un fenomen. O recunosc biserica, autorităţile locale şi este prezentat pe larg de mass-media.

• Paşi spre Uniunea monetară

Franţa şi Germania prevăd un pact de integrare a zonei euro fără redeschiderea tratatelor UE şi propunerile lor vor fi supuse summitului Uniunii de luna viitoare, la Bruxelles, o lovitură dură pentru premierul britanic, David Cameron, care la acelaşi summit va depune exigenţele pre-referendum. Preşedintele francez, François Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, au decis să preia o iniţiativă comună pentru strângerea legăturilor în zona euro, în opoziţie cu premierul britanic, David Cameron, blocat în proiectul său de referendum asupra Europei. Într-un document de câteva pagini, pregătit în cel mai mare secret în cele două capitale europene, finalizat de Hollande şi Merkel şi adresat preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker - care conduce până la finele lunii iunie pregătirea unui raport asupra aprofundării Uniunii monetare -, cei doi lideri politici se declară favorabili punerii în funcţiune a unui guvern economic al zonei euro.

• ZIARUL FINANCIAR

• Miza de 30 miliarde de euro: Bursa pregăteşte o terapie-şoc pentru a trezi la viaţă micii investitori

Deschidere live a şedinţei cu cele mai bune oferte de preţ, call center pentru informare şi condiţii promoţionale pentru a stimula tranzacţiile "intra-day" sunt măsurile pe care BVB le va aplica în următoarele luni pentru a creşte numărul de investitori mici. Miza sunt economiile de 30 miliarde de euro ale românilor de rând care "lenevesc" acum în depozite ban­care pentru do­bânzi mai mici de 3% pe an şi care ar putea fi puse la lucru în folosul economiei prin investiţii în acţiunile companilor listate, în obligaţiuni şi titluri de stat. Cu doar 20.000 de investitori de retail care îşi ţin economiile în acţiuni ale companiilor listate, bursa de la Bucureşti este încă departe de a fi o alternativă de economisire la depozite pentru români. În bănci, peste 12 mi­lioane de persoane ţin economii de 30 miliarde de euro, pentru dobânzi mai mici de 3% pe an. Spre comparaţie, bursa de la Bucureşti a crescut în primele cinci luni ale anului cu 5%, cifră la care se adaugă un plus de 5% din câştigul din dividende.

• Şeful grupului UniCredit: Trebuie să transformăm informaţia în business, să mergem spre digital banking

Federico Ghizzoni, CEO al grupului UniCredit, unul dintre cele mai puternice conglomerate bancare europene, spune că grupul va investi mai mult în digital banking pe piaţa locală şi că trebuie să fie puternici pe internet banking. "Dacă este nevoie să deschidem 10 sau 20 de unităţi, vom face acest lucru. Simţim că este nevoie să investim mai mult în mobile banking, trebuie să fim puternici pe internet banking. Trebuie să ne uităm la informaţie, să ne adaptăm şi să o transmitem mai departe sub formă de business", a declarat Ghizzoni, 59 de ani, într-un interviu pentru ZF. Italianul s-a aflat luni la Bucureşti pentru aniversarea de zece ani a diviziei de servicii UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS), divizia de servicii a grupului. "Nu putem să creăm o bancă digitală fără contribuţia UBIS", spune Ghizzoni care a preluat din 2010 şefia grupului UniCredit. Italienii de la UniCredit, o bancă locală de top 5, au intrat pe piaţă în 2001, iar în prezent au 184 de sucursale şi circa 3.500 de angajaţi.

• Excedentul bugetar a ajuns la 6 mld. lei, dar investiţiile din buget au scăzut cu 1 mld. lei

Investiţiile statului prin buget înseamnă construcţia de drumuri, de autostrăzi, refacerea spitalelor, a şcolilor. Investiţiile din buget pe care trebuie să le facă statul înseamnă pe lanţ comenzi, noi angajări şi creşterea economică. Toate acestea sunt amânate pentru ca guvernul Ponta să raporteze excedent bugetar astfel încât să compenseze scăderea TVA pentru alimente de la 1 iulie. Excedentul bugetului general consolidat a crescut în aprilie cu un miliard de lei, adică cu aproape aceeaşi sumă pe care bugetul a "economisit-o" în primele patru luni din an cu cheltuielile de capital (investiţiile din buget), care continuă să fie sacrificate în efortul guvernului de a obţine sume suplimentare destinate temperării eventualului şoc ce ar putea apărea ca urmare a reducerii TVA la alimente de la 1 iunie.