Rezultatele controalelor AVAS la Rodipet - rezilierea contractului şi acţiuni în instanţă

• Interviu cu doamna Cristina Chiriac, vicepreşedinte AVAS

Reporter: Câte controale a realizat AVAS în perioada postprivatizare la Rodipet şi ce nereguli au fost constatate? Cum comentaţi declaraţiile din raportul DIICOT referitor la "inexistenţa controlului postprivatizare"?

Cristina Chiriac: La data privatizării, Rodipet era una dintre cele mai importante societăţi din domeniul distribuţiei ziarelor, având o reţea vastă şi personal specializat. AVAS (APAPS) a privatizat societatea cu speranţa că investitorul va găsi cele mai bune soluţii pentru dezvoltarea acestei afaceri. Situaţia actuală în care se află SC RODIPET SA, res-pectiv starea de insolvenţă, cât şi elementele pe care AVAS le-a regăsit în societate, referindu-mă aici la situaţia economică şi financiară a societăţii şi modul în care ea a fost adminis-trată în perioada de monitorizare postprivatizare, mă fac să consider că lucrurile nu au funcţionat tocmai normal.

Atunci când am putut să intervenim, am făcut-o cu fermitate. Măsurile întreprinse de AVAS în astfel de situaţii sunt de durată, de genul sanc-ţiunilor sau penalităţilor aplicate în baza Contractului de privatizare, sau acţiuni întreprinse în instanţă, care până la soluţionare, respectiv până la pronunţarea instanţelor, nu produc efecte palpabile.

Referindu-mă la activitatea de control, îmi doresc ca dumneavoas-tră şi opinia publică să înţelegeţi că AVAS este un partener de afaceri, care are atât drepturi, cât şi obligaţii. De aceea, AVAS nu a putut niciodată să intervină sau să se implice altfel decât legal, în cadrul unei societăţi privatizate, orice altfel de măsură putând fi interpretată ca o încălcare a dreptului de proprietate şi imixtiunea statului în zonă privată. Din această perspectivă, pârghiile noas-tre sunt limitate, şi subliniez acest lucru, doar la derularea unor acţiuni procedurale legale, respectiv, acţiuni în instanţă sau alte tipuri de acţiuni similare.

Activitatea de control desfăşurată de către AVAS, în mod general, dar şi în particular, din perspectiva SC RODIPET SA, actuala SC NETWORK PRESS CONCEPT SA, a avut în vedere pe de o parte prerogativele structurii de specialitate din cadrul Autorităţii, respectiv Serviciul Control, pe de altă parte, prerogativele Direcţiei Monitorizare Postprivatizare. Altfel spus, AVAS a avut şi are mecanisme necesare şi legale de a controla şi de a verifica activitatea de administrare a unei societăţi, dar şi modul în care un Cumpărător îşi respectă obligaţiile contractuale. În cazul Rodipet, atunci când a fost sesizată sau s-a autosesizat, Autoritatea a exercitat, din cunoştinţele mele, patru controale, în perioada 2008-2009. Rezultatul acestora s-a văzut. A fost unul ferm. Rezilierea contractului şi acţionarea în instanţă a Cumpărătorului.

Serviciul Control exercită astfel de acţiuni, în baza unor solicitări exprese venite din partea celorlalte structuri de specialitate, şi în prezenţă unor elemente concrete. În cadrul acestor acţiuni sunt verificate anumite aspecte, iar atunci când se constată încălcări ale legislaţiei sau nereguli, AVAS foloseşte anumite pârghii legale pe care le are, în baza legislaţiei specifice sau în baza clauzelor contractuale existente în Contractul de privatizare şi nu poate să aplice sancţiuni sau să întreprindă alte măsuri, decât în baza mandatului legal pe care îl are.

AVAS nu se poate suprapune pes-te activitatea specifică a altor instituţii ale statului, care, de altfel, de fiecare dată, atunci când a fost cazul, au fost sesizate şi solicitate să intervină. Totul este condiţionat însă de legis-laţie, de mandatul pe care aceasta îl dă AVAS şi de modul în care un Cumpărător ţine să coopereze sau nu cu Autoritatea.

Direcţia Monitorizare Contracte Postprivatizare, în baza legislaţiei specifice, cât şi a clauzelor contractuale asumate de Cumpărător, verifică modul în care investitorul îşi res-pectă obligaţiile. Ţin să subliniez că acest tip de activitate se realizează exclusiv în baza unor documente puse la dispoziţie de Cumpărători sau solicitate de Autoritate, atunci când se consideră necesar acest lucru. Legislaţia din domeniu, clauzele contractuale nu permit AVAS alte imixtiuni în activitatea de adminis-trare a unei societăţi, mai ales după ce dreptul de proprietate al acţiunilor a fost transferat cumpărătorului.

Iar referitor la raportul DIICOT la care dumneavoastră faceţi referire, personal nu l-am accesat şi sincer nici nu vreau să mă pronunţ sau să comentez pe elementele menţionate în acesta. Ştiu doar că în prezent, atât în zona penală, cât şi în zona de competenţă a instanţelor civile, naţionale şi internaţionale, exis-tă mai multe acţiuni în cadrul cărora justiţia trebuie să îşi spună cu-vântul. Această situaţie mă determină să fiu rezervată în comentarii, asumându-mi însă dreptul de a constata, la fel ca şi dumneavoastră, că în cazul RODIPET SA lucrurile, din perspectiva Cumpărătorului şi a actului de management întreprins de către aces-ta, nu au fost tocmai în regulă.

Reporter: Într-un interviu acordat ziarului BURSA, unul dintre învinuiţi afirmă că directorul executiv al RODIPET l-ar fi asigurat că, în primii patru ani, AVAS ar fi semnat că au fost îndeplinite toate obligaţiile postprivatizare. Este adevărat?

Totuşi, în anul 2009, fostul preşedinte al AVAS, Mircea Ursache, declara că RODIPET va reveni în proprietatea statului, din cauza neîndeplinirii de către cumpărător, firma MAGNAR TWO, a prevederilor din contractul de privatizare. Ce a condus la decizia domnului Mircea Ursache?

Cristina Chiriac: Ca şi procedură generală, investiţiile sunt confirmate, numai în măsura în care sunt realizate. Iar cumpărătorul trebuie, potrivit OG 25/2002, să "prezinte certificat emis în acest scop de cenzorii societăţii sau o firmă specializată de audit, dacă prin contract nu este prevăzut altfel... în termen de 30 de zile de la data împlinirii termenelor scadente prevăzute". Direcţia de specialitate a AVAS face o analiză a documentelor pe care le are în acest sens. Dacă toate condiţiile sunt întrunite, este supusă aprobării Colegiului Director al AVAS nota prin care se propune confirmarea investiţiilor către cumpărător.

Şi pe lângă problema investiţiilor, la această societate ne-am confruntat şi cu cea a nerespectării clauzei sociale. Cum în cursul anului 2008, sindicatul din cadrul societăţii a adus la cunoştinţă AVAS faptul că nu se respectau obligaţiile asumate cu privire la salariaţi, AVAS a desemnat şi a trimis o echipă de control care să verifice cele semnalate; însă, conducerea societăţii, aşa cum am mai spus, nu a răspuns solicitărilor noas-tre, nici la sediul societăţii şi nici prin documente oficiale.

În atare situaţie, întrucât nu au fost transmise documentele de referinţă, au fost demarate procedurile de lucru prevăzute în regulamentele interne, problema rezilierii contractelor de vânzare-cumpărare fiind, de asemenea, de competenţa Colegiului Director al AVAS.

Astfel Direcţia Monitorizare Contracte Postprivatizare a întocmit şi supus aprobării Colegiului Director "Nota privind propunerea de executare a garanţiilor reale mobiliare şi desfiinţarea cu daune interese a contractului, ca urmare a acţionării pactului comisoriu, a contractului de vânzare-cumpărare acţiuni nr. 62/2003 privind SC RODIPET SA". Prin Hotărârea nr 7 din 17.03.2009, Colegiul Director al AVAS a aprobat această Notă, iar direcţiile AVAS implicate au procedat la aplicarea prevederilor respectivei note.

Aşadar, şi în cazul RODIPET, au fost riguros aplicate procedurile interne specifice, domnul Mircea Ursache, preşedintele instituţiei la acea vreme, urmărind, de fapt, res-pectarea regulamentelor.

Reporter: Magnar TWO, care aparţine fraţilor Awdi, a intentat proces statului român, AVAS, la ICSID. Care este stadiul procesului?

Cristina Chiriac: Pe rolul ICSID se află dosarul ARB 10/13, în care statul român are calitatea de pârât, reclamanţi fiind Hassan Awdi, Entreprise Business Consultants, Inc El Corporation.

În anul 2010, în decursul percheziţiilor domiciliare şi de la sediul societăţii, precum şi în alte locaţii vizate de anchetatori, au fost ridicate unele documente. Reclamanţii au solicitat, în cadrul procedurilor legale, accesarea acestor documente, iar ICSID a cerut statului român să acorde acestora termenul solicitat.

În momentul de faţă, dosarul se află în procedură de acces la documente. După ce va fi finalizată aceas-tă etapă, reclamanţii vor avea posibilitatea să-şi formuleze în concret pretenţiile lor împotriva statului român iar procesul va continua, conform legii.