RODRIGO MAXIM, PREŞEDINTELE FSTFR: "Sumele propuse de Guvern pentru CFR Călători, insuficiente"

Bugetul de stat pentru 2019 îi nemulţumeşte pe lucrătorii feroviari din ţara noastră. Deşi Guvernul a anunţat că, în acest an, bugetul Ministerului Trans­porturilor va fi de peste 11,6 miliarde lei, cu 54,9% mai mare faţă de anul trecut şi că pentru investiţiile în infrastructura de transport au fost alocate 5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei aferente proiectelor finanţate din fonduri europene, angajaţii CFR Călători susţin că doar o mică parte din aceste fonduri vor ajunge în bugetul companiei.

Mai mult, ei sunt nemulţumiţi şi de faptul că la art.36 alineatul 3 din proiectul legii bugetului de stat este prevăzută o mărire a capitalului social al CFR Călători cu doar... 150 milioane lei.

Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) a declarat pentru Ziarul BURSA: "Capitalizarea propusă de Guvern prin proiectul de buget pentru anul în curs este insuficientă. Capitalul companiei CFR Călători ar trebui mărit cu 1,8 miliarde lei, după calculele făcute de noi, pentru a fi competitivi în anul 2023 când va avea loc liberalizarea totală a transporturilor feroviare din ţara noas­tră. Această capitalizare este necesară pentru modernizarea a 400 de vagoane şi 100 de locomotive, pentru achiziţia de material rulant nou şi pentru infras­tructura feroviară. Am fi dorit ca, din 1,8 miliarde lei, anul acesta să fi fost făcută o infuzie de capital de minimum 450 milioane lei şi nu de 150 milioane lei, cum propune Guvernul".

Liderul FSTFR susţine că achiziţionarea materialului rulant trebuia să fie făcută până acum de Autoritatea de Reformă Feroviară şi este nemulţumit că, deşi li s-a promis că vor fi achiziţionate 18 rame electrice noi, până acum acestea nu au intrat în parcul CFR Călători. Dacă nu vor fi luate rapid măsurile necesare pentru modernizarea materialului rulant şi înlocuirea unei părţi din acesta, în 2023 CFR Călători riscă să piardă competiţia cu operatorii privaţi, care vor intra masiv pe piaţa transporturilor feroviare odată cu liberalizarea transportului de persoane pe calea ferată.

Rodrigo Maxim a precizat: "Noi, sindicatele, împreună cu CNS Meridian, am invitat la discuţii toţi factorii de decizie din ţara noastră, să le explicăm că am ajuns la o limită inferioară, iar dacă nu se intervine rapid, ris­căm să ieşim de pe piaţa feroviară în anul 2023. Regulamentul european prevede că în momentul liberalizării trans­portului de persoane pe calea ferată şi al participării la licitaţii pentru traseele feroviare, trebuie să avem material rulant competitiv. Până acum nu s-a făcut nimic şi Autoritatea de Reformă Feroviară nu face nimic. La ora actuală, CFR Călători are 670 de vagoane în exploatare, deşi minimul necesar este de 1150 de vagoane pe timp de iarnă şi de 1350 de vagoane pe timp de vară. Dintre cele 670 de vagoane, peste 200 sau chiar 300 de vagoane vor ieşi din circulaţie în acest an, deoa­rece le expiră RP-ul, iar cele 115 de vagoane pe care CFR doreşte să le achiziţioneze nu vor acoperi această pierdere, ci doar o vor reduce un pic".

Domnia sa a menţionat că un alt aspect care îi nemulţumeşte pe ceferişti este faptul că subvenţiile şi compensaţiile acordate CFR Călători prin bugetul pe anul în curs se ridică la numai 1,07 miliarde lei, o sumă cu peste 300 milioane lei mai mică decât aceea stabilită în bugetul din anul 2014. Rodrigo Maxim consideră că, în condiţiile în care preţul utilităţilor a crescut în ultimii patru ani şi preţurile privind întreţinerea, repararea şi modernizarea materialului rulant au crescut de asemenea, este anormal ca valoarea totală a subvenţiilor acordate de stat către CFR Călători pentru transportul de persoane pe calea ferată să fie mai mici decât cele din 2014.

Rodrigo Maxim a menţionat că, pe lângă creşterea valorii acestor subvenţii, este necesară şi o majorare cu 50% a salariilor de încadrare a lucrătorilor feroviari.

Liderul FSTFR ne-a spus: "Nu este normal ca un inginer de la Depoul Bucureşti să aibă 1800 lei salariul net. Acest salariu încurajează migrarea forţei de muncă spre operatorii privaţi, unde câştigă cel puţin 3800 lei net pe lună şi beneficiază de autoturism de serviciu şi de telefon plătit de firmă. Nu mai vorbesc despre mecanicii de locomotivă care sunt angajaţi cu salariul minim pe economie. Factorii de decizie spun că nu e adevărat că mecanicii ar avea venituri mici, deoarece ajung la aproape 1000 euro pe lună. Este adevărat, dar aceşti bani sunt câştigaţi după prestarea multor ore suplimentare, după zilele lucrate în weekend, etc.. Pe contractul individual de muncă, oamenii respectivi au salariul de bază salariul minim pe economie".

Dacă solicitările lor nu vor fi luate în considerare nici de Guvern, nici de parlamentari atunci când proiectul legii bugetului de stat va fi votat de Legislativ, ceferiştii sunt decişi să se folosească de toate formele de protest prevăzute de legislaţia în vigoare. Iniţial ei au stabilit ca primele proteste să aibă loc la începutul lunii aprilie, de Ziua Feroviarului, dar, în urma apariţiei proiectului de buget pe anul în curs, afirmă că ar dori să protesteze chiar în cursul lunii februarie.