România ar putea avea pînă la sfîrşitul anului un Cod electoral

Este necesar ca pînă la sfîrşitul acestui an Parlamentul să discute şi să adopte crearea unui Cod electoral pentru că este nevoie de o astfel de reglementare la începutul unui ciclu electoral, a declarat joi ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, în cadrul dezbaterii "Reforma electorală - de 15 ani un subiect de actualitate", organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi Fundaţia Konrad Adenauer. "Guvernul a propus Parlamentului constituirea unei comisii speciale care să ia în discuţie toate cele opt propuneri de modificare a legislaţiei electorale şi în acelaşi timp să le sistematizeze pentru a ajunge la crearea şi adoptarea unui Cod electoral care să obţină o susţinere largă din partea partidelor, pentru că o astfel de lege nu se face doar pentru cîţiva ani", a spus Bogdan Olteanu, precizînd că este nevoie de reglementarea chestiunilor ce au ridicat semne de întrebare la referendumul pentru Constituţie din 2003 şi la alegerile locale şi generale din 2004. Ministrul Bogdan Olteanu a subliniat că partidele trebuie să cadă de acord asupra votului uninominal şi a scrutinurilor unde acesta va fi introdus, dar să înceapă discuţiile şi asupra unei legi pentru reprezentanţii în Parlamentul European, necesară pînă la sfîrşitul anului 2006.

Pe de altă parte, preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu, a apreciat că modificarea legii electorale trebuie să elimine posibilitatea comiterii de fraude în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Totodată, Cristian Pîrvulescu a subliniat că "Barometrul de Opinie Publică din luna mai 2005 arată că 60% dintre români doresc un sistem al votului uninominal şi nu pe listă de partid, iar formaţiunile politice trebuie să ţină cont de această opinie, pentru că în bună măsură prezenţa scăzută la vot se datorează şi necomunicării cu alegătorii".

De asemenea, Stefan Krause, observator al OSCE pentru alegerile din 2004, a comentat asupra faptului că legea partidelor din România este restrictivă în ceea ce priveşte dreptul la asociere, iar legea electorală este discriminatorie cu candidaţii independenţi din cauza pragului de 5% din voturile exprimate la nivel naţional.

În cadrul dezbaterii s-au mai atins şi teme cum ar fi modele europene de sistem electoral, asigurarea nepartizanatului şi profesionalismului Autorităţii Electorale Permanente şi a Biroului Electoral Central sau metodele tehnice de a asigura cetăţenilor posibilitatea unui vot liber, corect şi cît mai puţin susceptibil de fraudă. Ionel Fleşariu, vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, a subliniat că numai prin acordarea către toţi cetăţenii cu drept de vot a cărţilor de alegător se vor elimina discuţiile asupra posibilităţii de fraudă a votului şi şi-a exprimat nemulţumirea că autorităţile locale au reuşit să distribuie numai şapte milioane de astfel de documente, deşi numărul alegătorilor este de aproape 18 milioane.

La conferinţa organizată de Pro Democraţia au mai participat parlamentarii Cornel Ştirbeţ şi Paul Păcuraru (PNL), Bogdan Niculescu Duvăz şi Eugen Nicolicea (PSD), Bogdan Liviu Ciucă (PC) şi Peter Eckstein Kovacs (UDMR), preşedintele Fundaţiei Konrad Adenauer, Gunter Dill, preşedintele Ligii Pro Europa, Smaranda Enache, şi Marina Popescu, cercetător în studii politice la Universitatea din Essex. Dezbaterea asupra reformei electorale va continua şi vineri, 17 iunie, pe agendă aflîndu-se stabilirea unor propuneri pentru sistemul de vot şi a unor reglementări privind activitatea mass-media în perioada electorală.