România era, în iulie, penultima din UE după penetrarea internetului broadband, cu o rată de 12,3%

România se clasa în iulie pe penultimul loc în Uniunea Europeană după utilizarea internetului de bandă largă, cu o rată de penetrare de 12,3%, în timp ce pe ansamblul blocului comunitar 24% din populaţie avea abonament la o linie de acces la internet broadband, arată un raport de al CE.

Doar Bulgaria se situează sub România, cu o rată de penetrare a internetului broadband de 11,9%.

Olanda şi Danemarca sunt în continuare lideri mondiali pe piaţa serviciilor de bandă largă, după ce aproape 40% din populaţie beneficiază de conexiune de bandă largă, însă rata creşterii încetineşte pe măsură ce se apropie de saturare.

Nouă ţări ale UE se situează deasupra Statelor Unite, unde, conform statisticilor OCDE din mai 2009, serviciile de bandă largă au atins o rată de penetrare de 25,8% şi sunt pe cale să-şi încetinească ritmul.

În iulie 2008, numai 21,6% din populaţia UE avea acces la internet de bandă largă, astfel că în interval de un an au fost instalate 11,5 milioane de noi linii, atingând aproape 120 milioane de linii fixe de bandă largă, a mai anunţat Comisia Europeană.

Cota de piaţă medie deţinută de operatorii istorici în sectorul telecomunicaţiilor din UE rămâne stabilă la aproximativ 45%. Cota cea mai mare este de 80%, în Cipru, de 67% în Luxemburg şi Finlanda, iar cea mai scăzută în Marea Britanie, de 27%. În România, operatorul istoric are o cotă de doar 28%.

Raportul mai arată că serviciile mobile de bandă largă câştigă teren în Europa, înregistrând o creştere de 54% din ianuarie, până la o rată de penetrare de 4,2 la 100 de cetăţeni. În România rata de penetrare a serviciilor mobile de bandă largă era în iulie de 2,1%, ceea ce clasează România pe locul 16 în cadrul blocului comunitar la acest capitol. Cea mai mare rată a penetrării serviciilor mobile broadband era în Austria, de 13,8%, iar cea mai scăzută în Cipru, de 0,5%. Finlanda nu a prezentat date, se mai arată în raport.

De asemenea, conexiunile la internetul de bandă largă în UE au devenit mai rapide, astfel că în prezent 80% din liniile de bandă largă au o viteză de descărcare de 2 megabiţi pe secundă (Mbps) sau mai mare (permiţând utilizarea Web 2.0 şi a video streaming-ului), în creştere cu 5% faţă de anul trecut. În România, aproape 50% din liniile fixe broadband au viteză de descărcare de cel puţin 10 Mbps pe secundă.

"În pofida încetinirii creşterii economice, piaţa europeană a serviciilor de bandă largă continuă să fie foarte dinamică. Sporirea concurenţei duce la servicii de mai bună calitate, iar consumatorii consideră astăzi accesul la internetul de bandă largă ca fiind o parte esenţială a vieţii lor", a declarat comisarul UE pentru telecomunicaţii, Viviane Reding.

Reding a adăugat că existenţa unor pieţe dinamice de servicii de bandă largă de mare viteză în cadrul unei pieţe competitive unice a telecomunicaţiilor reprezintă o prioritate strategică în Agenda digitală europeană pe care Comisia o pregăteşte în prezent, precizând că UE "este evident pregătită să facă din noul deceniu un deceniu digital".

Pe plan tehnologic, Digital Subscriber Line (DSL) rămâne cea mai răspândită tehnologie de acces de bandă largă din Europa, cu 94 milioane de linii, se mai arată în comunicat. Tehnologia FTTH (fibre-to-the-home) a crescut cu 40% în perioada iulie 2008 - iulie 2009, însă reprezintă doar 1,75% din numărul total de linii din UE, întrucât nu este disponibilă decât în câteva ţări. Letonia deţine proporţia cea mai mare de linii de fibră optică din totalul liniilor de bandă largă, urmată de Suedia, care deţine cele mai multe linii de fibră optică, potrivit raportului.