România este ţara cea mai săracă energetic din UE

Într-o analiză a măsurilor anti Criză Energetică, arătam că aceste măsuri vor deschide un Drum lin spre colaps, Energie! Statisticile Eurostat prezintă situaţia dezastroasă.

România deşi a fost una dintre primele ţări din UE care a plafonat preţul la energie electrică, conform Eurostat este ţara care se găseşte în grupa ţărilor UE cu cele mai mari creşteri ale preţului la energie electrică pentru populaţie (a patra cea mai mare creştere a preţului la energie electrică pentru populaţie). Explicaţia este legată de modul în care s-a produs plafonarea preţului pe grupe de consum (mai ales că unii dintre consumatorii casnici de fapt nu au beneficiat de plafonarea preţului), dar mai ales că România a fost printre puţinele ţări care nu şi a redus fiscalitatea din energie.

Conform aceloraşi surse, România are al 10 lea cel mai mare preţ din UE, găsindu-se în grupa ţărilor cu cea mai scumpă energie electrică pentru populaţie.

Salariul minim brut în Romania a avut cea mai mare creştere în ultimii 10 ani din Europa, acesta a crescut cu 120%, dar în acelaşi timp au crescut şi taxele şi preţurile, diminuând efectul acestei creşteri.

Cu toate acestea România are al 3 lea cel mai mic salariu minim brut din UE, dar penultimul cel mai mic salariu minim net din Europa, după aplicarea taxelor.

Îngrijorător este faptul că deşi preţul a fost plafonat la energie electrică în semestrul I 2022, luând în considerare salariul minim brut al ţărilor din UE (conform datelor Eurostat pentru luna iulie 2022) şi raportându-l la preţul mediu al energiei electrice pentru populaţie din semestrul I 2022 (conform datelor Eurostat), România se găseşte pe ultimul loc în UE, având cea mai mare sărărciei energetică din Uniune.

Acest aspect se datorează proastei gestionări a Crizei Energetice din ultimele luni, în lipsa unor măsuri eficace de reducere a sărărciei energetice, dar mai ales a hotărârii de a păstra fiscalitatea mare în energie cu scopul de a profita de această criză şi a se aduce bani mai mulţi la bugetul României.

În acelaşi registru se încadrează şi evoluţia preţului energiei electrice la consumatorii non casnici din România, care deşi plafonat în semestrul I 2022, a plasat România în rândul celor mai mari creşteri ale preţului la energie electrică (a doua cea mai mare creştere a preţului din UE şi al patrulea cel mai mare preţ din UE).

Acest aspect este deosebit de îngrijorător în perspectiva semestrului II 2022, unde începând cu 1 septembrie 2022, o mare parte din consumatorii non casnici nu mai beneficiază de preţ plafonat sau beneficiază doar parţial de preţ plafonat, aspect care va scoate multe companii din zona de competivitate europeană, ceea ce va determina în lipsa unor acţiuni imediate: relocarea industriei din România către ţări unde energia este mai ieftină, reducerea activităţii unor industrii şi falimentul altora.

Aceştia sunt indicatori după care ar trebui să se ghideze autorităţile în evaluarea eficienţei măsurilor de diminuare a crizei energetice, iar aceştia sunt devastatori.