România se luptă să scape de plastic: noi obligaţii pentru firme şi schimbări pentru consumatorii români privind sticlele PET şi alte ambalaje

După implementarea sistemului SGR, în România sunt introduse noi schimbări pentru reciclarea plasticului: în mai puţin de 4 luni, sticlele de plastic pentru băuturi trebuie să aibă capacele ataşate, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, de asemenea, recipientele cu alimente pentru consum imediat, cum sunt paharele pentru cafea şi cutiile pentru alimente, este indicat să fie din materiale sustenabile, avertizează Green Environment Support, una dintre cele mai mari companii de consultanţă de mediu din ţară. România trebuie să ţină cont de noile prevederi pentru a nu risca sancţiuni.

Ce obligaţii au mai exact firmele şi la ce să se aştepte românii

Agenţii economici au de implementat, conform Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, o serie de măsuri, ca parte din procesul de creştere de gradului de reciclare si reducere a ambalajelor din plastic:

●De la 3 iulie 2024 recipientele din plastic de unică folosinţă sau materiale compozite care conţin băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, trebuie să aibă dopul ataşat de sticlă în cazul în care acesta este din plastic. Astfel, măsura vizează sticlele din plastic cu orice tip de conţinut, de la apă, băuturi carbogazoase, sucuri la băuturi alcoolice.

●Din 2025 sticlele PET de băuturi cu capacitatea până la 3 litri trebuie să conţină în proporţie de cel puţin 25% plastic reciclat.

●Agenţii economici care pun pe piaţă pahare de băuturi din plastic, inclusiv capacele acestora sau recipiente pentru alimente destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, trebuie să facă trecerea la materiale sustenabile ca parte a obligativităţii de a înregistra în fiecare an o reducere a cantităţii de plastic. Pentru anul 2024 reducerea este de 10% faţă de cantităţile anului 2022, iar până în 2026 procentul va ajunge la 20% raportat la acelaşi an de referinţă.

Obligaţiile şi taxele pentru plastic sunt din ce în ce mai multe

"Toate informaţiile de mai sus sunt integrate într-o declaraţie către Administraţia Fondului pentru Mediu pe care companiile vizate au obligaţia să o întocmească în luna februarie a fiecărui an pentru anul anterior. Sunt anumite companii care au implementat deja obligaţia privind ataşarea capacelor de sticle şi vom vedea în magazine băuturi de la branduri cât mai diverse cu noul sistem de prindere a capacelor înainte de data de 3 iulie. De asemenea, agenţii economici caută alternative pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă întrucât obligaţiile şi taxele sunt din ce în ce mai multe. Deşi România încă nu reciclează suficient plastic, vom vedea o evolutie, mai ales prin măsurile din ultimul an, printre care returnarea sticlelor cu sigla SGR, cât şi a cererii din piaţă pentru utilizarea plasticului reciclat în componenţa produselor", declară Daniela Dobre, CEO Green Environment Support.

România reciclează doar 30% din plasticul existent, potrivit datelor Eurostat, fiind încă departe de obiectivele impuse de UE. Astfel, pentru a respecta termenul de conformare, 2025, impus de UE pentru ţintele de reciclare, va fi observată o reducere semnificativă a cantităţilor de plastic de la un an la altul şi un interes crescut din partea tuturor agenţilor economici pentru alternative durabile.

Este important de menţionat că în România cele mai reciclate tipuri de deşeuri de ambalaje sunt metalul, cu o cotă de 51,12%, şi sticla, cu 42,67%. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor de ambalaje din plastic, România se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În 2020, procentul de reciclare a deşeurilor de ambalaje din plastic a ajuns la 39,87%, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 5% faţă de anul 2019, mai arată datele Eurostat.

Prin comparaţie, statele membre ale UE cu cele mai ridicate rate de reciclare a deşeurilor de ambalaje din plastic sunt Belgia, cu 79,2%, Olanda, cu 74,7%, şi Luxemburg, cu 71,9%, conform rapoartelor Comisiei Europene.