"Romsilva" creşte, din vara acestui an, şi animale de blană

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Animale de Blană de la Tîrgu Mureş - unica de acest gen din ţară - a fost preluată la 1 iunie de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva cu pierderi de peste 1,5 miliarde de lei vechi.

"Intenţionăm să facem din această staţiune ceea ce a fost înainte de 1989, cînd se obţineau venituri importante din vînzarea blănurilor pe piaţa externă", a declarat pentru Rompres directorul RNP-Romsilva, Gheorghe Mohanu. Unitatea a existat şi a funcţionat ca societate comercială pe acţiuni cu capital social subscris în totalitate de stat, înainte de preluare fiind în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS). Această trecere s-a făcut în baza Ordonanţei nr. 29 din 14 aprilie 2005 privind reorganizarea staţiunii. Unitatea este de sine stătătoare, în structura RNP, similar unei direcţii silvice, şi în coordonarea ştiinţifică a ASAS", a spus Mohanu.

La 30 iunie 2005 efectivele de animale de blană erau de 1.481 de capete, de aproape trei ori mai mari decît la 31 decembrie 2004 (531 capete), iar pentru finele anului conducerea RNP estimează o creştere pînă la un nivel de 1.756 de animale. La ora actuală efectivele de dihor sînt cele mai numeroase - 793, fiind urmate de cele de nurcă - 340, vulpe polară - 180 şi vulpe argintie şi hibridă - 154. Mai exis-tă 30 de capete de chinchila, 10 de lup şi patru de nutrie.

Înainte de anul 1989 blănurile obţinute se valorificau prin vînzare către unicul client - COMPIL (fostul DCA). Acesta vindea blănurile la fabricile de confecţii din Orăştie (Vidra) şi Timişoara, de unde se exportau ca produse finite.

"În prezent creşterea animalelor de blană se confruntă cu greutăţi mai ales în ceea priveşte lipsa resurselor de aprovizionare cu subproduse de abator avicole şi piscicole pe care se bazează furajarea acestora. Lichidarea abatoarelor avicole, desfiinţarea pescuitului oceanic şi preţul ridicat al acestor furaje cauzat de lipsa concurenţei îngreunează semnificativ aceas-tă activitate", a explicat Gheorghe Mohanu.

De asemenea, valorificarea blănurilor numai o dată pe an, în luna decembrie (cînd blana este matură), reprezintă un alt inconvenient pentru crescătoriile de animale de blană.

Pe piaţa internă cel mai bine se vinde blana de chinchila, cu un preţ de circa 240 RON/bucată, dar şi cea de vulpe argintie şi vulpe polară cu -190 RON, res-pectiv 145 RON/bucată. O blană de nurcă poate fi vîndută cu 75 RON, iar de dihor cu 35 RON.

În ceea ce priveşte preţurile pe piaţa externă, acestea se schimbă anual, licitaţiile internaţionale organizate pentru achiziţionarea acestor produse fiind influenţate de tendinţele din modă. Chinchila are şi pe piaţa externă cel mai bun preţ, între 80-90 dolari/bucată, blănurile de vulpe argintie - între 65-70 dolari/bucată, vulpea polară - 45-60 dolari/bucată, nurca - 20-30 dolari/bucată, iar dihorul -10-15 dolari/bucată.

"La unele animalele de blană se poate valorifica şi carnea, cum ar fi nutria şi chinchila, însă numărul mic de exemplare crescute în ţară nu reprezintă importanţă economică în momentul de faţă", a spus directorul RNP. Cadavrele celorlalte animale de blană se prelucrează în fabricile de făinuri proteice (Protan) care ulterior sînt folosite în unităţile de producere a făinurilor combinate pentru ridicarea nivelului proteic al acestora, utilizîndu-se la furajarea porcinelor, păsărilor etc.

Reprezentantul RNP consideră că valorificarea tuturor subproduselor obţinute la unităţile de procesare a cărnii pentru furajarea animalelor de blană (conversie ecologică) ar rentabiliza această ramură a zootehniei.

Din datele furnizate de RNP reiese că un număr de 692 de animale de blană din speciile menţionate beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat, deşi ar fi nevoie de susţinere de la buget pentru întreg efectivul estimat pentru finele lui 2005, de 1.756 de capete. "Valoarea determinată pînă în prezent pentru aceste subvenţii se ridică la 776,2 milioane lei vechi, aceas-tă sumă fiind destinată numai pentru procurarea furajelor", a completat directorul Gheorghe Mohanu.

Vulpea argintie şi cea hibridă beneficiază în prezent de o subvenţie de 850.000 lei/cap pentru un efectiv de 140 de animale, lupul - de 840.000 lei/cap pentru 15 animale, vulpea polară - 800.000 lei/cap (170 de capete nutria - 500.000 lei/cap (27 de capete), nurca - 400.000 lei/cap pentru 170 de animale şi dihorul - 347.000 lei/cap pentru 170 de capete.

"Specialiştii RNP analizează în prezent situaţia materială şi financiară a staţiunii în vederea întocmirii unui program de dezvoltare şi cercetare în activitatea de creştere a animalelor de blană, dar şi de creare a unor rase şi specii noi", a explicat directorul RNP.

Din datele RNP reiese că staţiunea a înregisrat un deficit de 1,6 miliarde lei vechi, la sfîrşitul lui 2004, veniturile realizate fiind de numai 1,84 miliarde lei faţă de cele planificate (3,45 miliarde lei vechi). Profitul brut programat în 2004, de 22,8 milioane lei, nu fost realizat. Pentru 2005 RNP estimează obţinerea pe acest segment de activitate de venituri în valoare de 3,525 miliarde lei, cheltuielile prevăzute fiind însă de două ori mai mari de de 6,54 miliarde lei. La data de 31 decembrie 2004, SC Staţiunea de cercetare şi producţie pentru animale de blană Tîrgu Mureş mai avea în evidenţe terenuri în suprafaţă de 79.179 mp cu o valoare de înregistare de 1,44 miliarde lei.