English
• Excelenţa Sa, Ambasadorul Canadei în România, Philippe Beaulne: "Întârzierea implementării proiectului Roşia Montană poate transmite un semnal negativ şi altor investitori"
Dezbaterile asupra proiectului de la "Roşia Montană", în care statul român are o deţinere de 19,3%, iau amploare, la vestea că autorităţile româ-ne renegociază participaţia în afacere. Bogan Hossu, liderul Cartel Alfa, spune că numărul locurilor de muncă ce vor fi create la Roşia Montană nu va fi de 3600, aşa cum afirmă reprezentanţii RMGC, ci cu mult mai mic.
Reprezentanţii Cartel Alfa au prezentat ieri, într-o conferinţă de presă: "Studiul de fezabilitate realizat de "Washington Group International" Inc în 2005-2006, ce a stat la baza proiectului depus de RMGC spre avizare la Guvernul României în 2006, arată că vor fi create 1040 de locuri de muncă directe şi indirecte în perioada de construcţie a minei (doar pe o perioadă de 4 ani, cât durează faza de construcţie), respectiv un total de 634 de locuri de muncă în perioada de exploatare (locuri de muncă legate nu doar de mină şi uzină, ci şi în administraţie, contabilitate, IT, departament juridic-locuri de muncă indirecte), adică mult mai puţin decât arată reclamele RMGC".
Un alt studiu de fezabilitate comandat de RMGC în 2009 indică un număr de angajaţi cu mult mai mic decât 3600, au mai spus oficialii Cartel Alfa, adăugând: "Vor fi maximum 68 de locuri de muncă legate de conducere şi un maxim de 284 de locuri de muncă în al 9-lea an al exploatării, respectiv o medie sub 250 de locuri de muncă în ceilalţi ani".
RMGC a comunicat în ultima vreme faptul că peste 80% din oamenii de la Roşia Montană nu au locuri de muncă şi că proiectul minier va crea mii de locuri de muncă în următorii 20 de ani. Potrivit proiectului RMGC, în faza de construcţie a minei, la Roşia Montană vor lucra 2.300 de oameni. Pe perioada de funcţionare a minei, aceasta va crea peste 3.600 de locuri de muncă directe şi indirecte, conform economiştilor britanici de la Oxford Policy Management. Aceiaşi economişti au estimat în studiul dat publicităţii anul trecut că proiectul minier va avea o contribuţie totală potenţială la PIB de 19 miliarde USD, luând în calcul efectul de multiplicare pe toată durata de viaţă a minei.
Excelenţa Sa, Ambasadorul Canadei în Româ-nia, Philippe Beaulne, a declarat ieri, că întârzierea implementării proiectului Roşia Montană poate să transmită un semnal negativ şi altor investitori, precizând însă că decizia aparţine statului român.
În opinia lui Bogdan Hossu, proiectul minier de la Roşia Montană este "mult prea fictiv şi, probabil, pentru interesul unor grupuri foarte restrânse de persoane".
Preşedintele Cartel Alfa este de părere că partea de cheltuieli ce-i revine statului în ceea ce priveşte locurile de muncă la Roşia Montană este mare, în timp ce beneficiile pentru partea română sunt infime.
Un alt aspect semnalat de reprezentantul Cartel Alfa este că BNR va cumpăra aur de la RMGC: "Se pare că BNR doreşte să cumpere aur pentru consolidarea rezervelor de stat, care oricum sunt la un nivel superior faţă de alte sisteme bancare, aflate în situaţii mult mai dificile decât noi. Banca Franţei şi Banca Germaniei au rezerve mult mai mici".
Liderul de sindicat a concluzionat ieri: "Cartel Alfa este împotriva acestui proiect".
• Afrodita Iorgulescu, profesor în cadrul ASE: Costurile pentru mina de la Roşia Montană s-au modificat consistent
Afrodita Iorgulescu, profesor în cadrul ASE, spune că, de-a lungul timpului, costurile pe care "Gabriel Resources", acţionarul majoritar la RMGC, le-a avansat ca fiind necesare pentru construcţia minei de la Roşia Montană s-au modificat consistent. Domnia sa a precizat că, dacă în 2001, construcţia minei ar fi costat 253 de milioane de dolari, în 2002 preţul a crescut la 437 milioane de dolari, în 2006 - la 638 milioane de dolari, iar în 2009 - la 876 milioane de dolari.
"Explicaţia noastră pentru aceste creşteri este că acest cost a fost evaluat greşit, urmare a incapacităţii RMGC de a face un proiect bun", a declarat ieri, în cadrul conferinţei de presă Afrodita Iorgulescu.
O altă problemă semnalată de reprezentanta ASE este că beneficiile pentru statul român au crescut de-a lungul timpului, în mod ireal, în documentele companiei, de la 2 miliarde de dolari în 2005, până la 4 miliarde de dolari, în 2010. "O sumă cu mult exagerată", consideră domnia sa.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. de ce?
(mesaj trimis de Liviu în data de 03.11.2011, 09:40)
Sunt impotriva pentru ca locurile de munca generate direct sunt ceva mai mici decat numarul anuntat? Acolo erau puse si locurile de munca indirecte. Cei de la cartel Alfa nu se gandesc ca firma nu are de ce sa isi angajeze mii se oameni in faza de constructie de exemplu si ca poate sa contracteze o firma care sa se ocupe cu asa ceva? Locurile alea de munca ori se vor face ori se vor pastra
2. nu mi se pare exagerata
(mesaj trimis de ioana în data de 03.11.2011, 14:54)
cresterea sumei beneficiilor statului, sa nu uitam totusi ca pretul aurului a cunoscut un trend exponential si a ajuns la evaluari record de-a lungul timpului.
3. locuri de munca
(mesaj trimis de mihaela în data de 03.11.2011, 16:24)
se creaza niste locuri de munca pe care statul nu le-ar putea crea. acea zona se dezvolta economic si va avea un aport crescut la pib. nu e de ici de colo, acest impact asupra economiei nationale.
4. profit
(mesaj trimis de Cosmin în data de 03.11.2011, 23:41)
Aurul tot creste in ultimii ani ca valoare, sumele care vor ajunge la buget de pe urma proiectului nu pot fi stiute pana in momentul respectiv. Proiectul asta chiar e de interes national nu doar lcal pentru ca partea economica o sa ne afecteze intr-un mod benefic pe toti
5. suntem oare toti spalati pe creier?
(mesaj trimis de CG în data de 10.11.2011, 15:48)
oameni buni, astia vin sa ne fure ce a mai ramas si voi ii incurajati? sunteti de-a dreptul lobotomizati de mirajul banilor