S-a majorat suma acordată de statul român solicitanţilor de azil

Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, propunere legislativă ce va contribui la consolidarea juridică a drepturilor solicitanţilor de azil, la creşterea gradului de integrare a beneficiarilor de protecţie internaţională în societatea românească şi, pe de altă parte, la prevenirea cazurilor asociate fenomenelor negative specifice migraţiei ilegale, se arată într-un comunicat de presă

Noul proiect de lege instituie cadrul legal pentru majorarea sumei acordate de statul român unui solicitant de azil lipsit de mijloace materiale de întreţinere. Pe baza unor date comunicate de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare (hrană, îmbrăcăminte, cazare), pentru un solicitant de azil, adult. Astfel, pentru sezonul cald, cheltuielile lunare totale sunt estimate la 1117 lei, iar pentru sezonul rece la 1185 lei. Măsura are în vedere faptul că solicitanţii de azil sunt cetăţeni străini care din cauza persecuţiilor suferite în ţara de origine, pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinie politică, apartenenţă la un grup social, solicită protecţia altui stat. Prin urmare, aceştia sunt o categorie aparte de străini care din cauza exilului forţat, în marea lor majoritate, se află într-o situaţie precară, din punct de vedere fizic, psihic cât şi financiar, ceea ce impune ca, pe perioada analizării cererii de azil, statul român să le asigure condiţii decente de cazare şi întreţinere în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Proiectul de lege adoptat azi de guvern reglementează şi posibilitatea ca în cazul depăşirii capacităţii de cazare în spaţiile administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, solicitanţii de azil să poată beneficia, în limita fondurilor disponibile, de o sumă de bani în scopul închirierii unor spaţii de locuit. Acest ajutor va fi acordat pentru maximum 12 luni.

Prin acest proiect de lege, guvernul reglementează şi condiţiile în care vor putea fi dispuse examinări medicale, posibilitatea solicitanţilor de protecţie internaţională de a beneficia de programele naţionale de sănătate, de a avea acces la piaţa forţei de muncă, de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) va avea posibilitatea să folosească servicii specializate furnizate de interpreţi şi traducători, să solicite efectuarea de expertize medico-legale sau de altă natură, precum şi să consulte specialişti. De exemplu, în cazul unui solicitant de azil minor neînsoţit se va putea apela la expertiza medico-legală de evaluare a vârstei, care se va efectua cu respectarea demnităţii individuale a minorului şi utilizându-se metodele cele mai puţin invazive. Anterior efectuării expertizei medico-legale, solicitantul de azil minor neînsoţit şi reprezentantul său legal (desemnat de autorităţi în cel mai scurt timp de la sosirea acestuia în ţară) vor fi informaţi cu privire la modalităţile acestei proceduri sau, în cazul unui eventual refuz, cu efectele pe care le implică această decizie.

De azi, o cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv.

O secţiune a proiectului de lege se referă la modul de exercitare a unor drepturi ale solicitanţilor de protecţie internaţională. Unul dintre elemenele de noutate este reprezentat de măsura introducerii solicitanţilor de protecţie internaţională în spaţii închise special amenajate, măsură restrictivă ce se va institui de către un organism judiciar, pe baza unei analize individuale, pe o perioadă care în niciun caz nu poate depăşi 60 de zile.

Această măsură reflectă necesitatea justificată a statului de a stabili dacă persoana este un solicitant de azil care are nevoie de protecţie internaţională sau că persoana în cauză constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Proiectul de lege include măsuri pentru crearea cadrului normativ necesar asigurării unei mai mari transparenţe în ceea ce priveşte beneficiul condiţiilor de primire, în sensul instituirii posibilităţii monitorizării, de către organizaţii şi organisme neguvernamentale naţionale sau internaţionale cu atribuţii în domeniul migraţiei sau al respectării drepturilor omului, a respectivelor condiţii. ONG-urile pot vizita centrele regionale de proceduri şi cazare, pe bază de protocoale încheiate cu IGI sau a unei autorizări prealabile, iar, în cazul în care se vor constata deficienţe vor putea fi sesizat Avocatul Poporului.

La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere adaptarea condiţiilor de primire a solicitanţilor în scopul respectării angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de aliniere la standardele europene în materie de azil şi de a contribui, în egală măsură, la dezvoltarea sistemului european comun de azil.

.