Producătorul naţional de sare Salrom SA a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit brut de 34 milioane de lei, dublu faţă de cel realizat în perioada similară a anului trecut, ne-a declarat Alexandru Duca, directorul general al companiei.
Cifra de afaceri a Salrom din primele şase luni a fost de circa 141 milioane de lei, fiind mai mare cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut.
Directorul Salrom susţine că vânzările de sare gemă şi sare soluţie au crescut în acest an, dar şi vânzările de sare alimentară: "Industria chimică din ţara noastră a început să meargă mai bine şi a avut comenzi mai mari. Societatea Uzinele Sodice Govora, care cumpără sare soluţie şi calcar de la noi, şi-a sporit comenzile cu circa 20%. Chimcomplex a avut o cerere mai mare de sare soluţie, dar şi Oltchim merge mai bine. Combinatul vâlcean, care este în insolvenţă, cumpără de la noi calcar şi sare soluţie cu plata în avans. Sare pentru deszăpezire am vândut atât în ţară, cât şi în statele vecine. Exportăm mult pe pieţele din Ungaria şi Slovacia, unde livrăm în continuare cantităţi importante de sare industrială către combinatele Borsodchem (Ungaria) şi Fortischem (Slovacia), care sunt actori importanţi din industria chimică şi sunt clienţi tradiţionali ai companiei. Şi ei şi-au sporit comenzile, iar Salrom a renegociat cu ei preţurile. Partenerii noştri externi au acceptat majorările de tarife".
Conform sursei citate, Salrom a realizat o producţie de sare cu 10% mai mare (1,1 milioane tone) în primele şapte luni decât în perioada similară a anului trecut. Producţia programată pentru acest an este de 2,26 milioane tone, faţă de 2,25 milioane tone în 2014. Producţia de sare gemă realizată în primele şapte luni ale acestui an este de 585.711 tone, faţă de 510.441 tone realizată în perioada similară a lui 2014, iar cea de sare soluţie - 519.770 tone, faţă de 488.462 tone realizată în primele şapte luni ale anului trecut.
Conducerea Salrom estimează exporturi de circa 550.000 de tone de sare în acest an. La mijlocul anului, cifrele sunt în creştere faţă de perioada similară a lui 2014, respectiv circa 340.000 tone, faţă de cele 274.481 tone din primele şapte luni din 2014. Alexandru Duca ne-a declarat: "Vrem să recucerim pieţele din Bulgaria şi Serbia, la care s-a renunţat în anii trecuţi. De asemenea, ne-am propus să cucerim piaţa din Republica Moldova, respectiv sarea pentru deszăpezire. În regiune, avem concurenţi puternici pe piaţă, Ucraina fiind unul dintre ei. Dorim să livrăm noi în locul ucrainenilor sarea pentru drumuri în Republica Moldova, profitând, desigur, şi de situaţia socio-politică din zonă".
Salrom mai exportă cantităţi mici de sare, în special pentru sectorul zootehnic, în Franţa, Germania, Austria şi Polonia.
Compania şi-a bugetat pentru acest an un profit brut de 48 milioane lei, domnul Duca menţionând că ţinta va fi depăşită, având în vedere rezultatele din primul semestru.
• Investiţii de circa 35 milioane de lei
Investiţiile care vor fi realizate de Salrom în acest an sunt estimate la aproximativ 35 milioane de lei, după cum afirmă directorul general al societăţii, care ne-au spus că fondurile sunt dedicate în principal procesului de producţie. Compania a finalizat, cu fonduri europene, proiectul energetic de la salina Cacica. "În câteva zile vom porni instalaţiile şi sperăm că ne vom recăpăta, în curând, rolul de mare jucător pe segmentul sării recristalizate şi a tabletelor", a comentat Alexandru Duca, adăugând că investiţia în modernizarea Cacica a totalizat circa 12 milioane de lei, din care 6 milioane de lei sunt fonduri europene. Pe viitor, conducerea Salrom speră la o producţie de 40.000 tone sare extrafină de la Cacica.
• Salrom vrea să intre cu produse de sare de baie pe sectorul farma şi hotelier&spa
Oficialii Salrom susţin că abordarea mai agresivă pe retail din prima parte a anului, cu o poziţionare mult mai bună a produselor Salrom în supermarket-uri, a avut rezultate bune pe segmentul vânzării de sare alimentară.
Compania şi-a propus să investească mai mult pe segmentul de retail, pentru a putea comercializa produse cu valoare adăugată mare.
Domnul Duca ne-a explicat: "Retailul ocupă în momentul de faţă aproape 6-7% din cifra de afaceri şi ne propunem o creştere la circa 10%, concomitent cu consolidarea şi creşterea cotei de piaţă. În perioada următoare, vom introduce în lanţurile de supermarket-uri condimentele Felicia, iar cu sarea de baie vrem să intrăm pe sectorul farma, spa şi cel hotelier. Retailul nu ne aduce neapărat o cifră de afaceri mare, dar ne oferă profituri foarte bune pentru produsele cu valoare adăugată mare".
Conducerea Salrom şi-a mai propus să dezvolte în continuare activitatea pe turism şi să introducă salinele în pachetele promovate de marii tour-operatori. Societatea doreşte să intre, pentru început, cu salina Slănic Prahova pe programe speciale pentru seniori, astfel încât să-şi sporească încasările din extra-sezon.
Salina de la Râmnicu Vâlcea şi-a dublat la cinci hectare suprafaţa de vizitare pentru turişti şi dispune de noi terenuri de sport moderne şi cu dotări superioare. Salrom mai doreşte să dezvolte la salina Slănic Prahova un parc aventura, la fel cum este şi cel de la Praid, şi studiază oportunitatea achiziţionării unor microbuze electrice cu care să transporte vizitatorii în mină, eliminând astfel poluarea.
În primele şapte luni, numărul de vizitatori înregistraţi de salinele Praid, Ocnele Mari, Slănic Prahova, Târgu Ocna şi Cacica (inclusiv în ştranduri) a fost de circa 1,2 milioane.
Reprezentanţii Ministerului Economiei în AGA Salrom au amânat, pe 24 septembrie, să ia o decizie privind listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii au solicitat companiei să facă un raport în care să le fie prezentate costurile cu IPO-ul şi cum se încadrează acestea în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli deja aprobat.
Iniţial, statul intenţiona să voteze împotriva listării Salrom, la AGA din 24 septembrie, după cum ne-au declarat recent reprezentanţii Ministerului Economiei. "Pentru minister, producţia de sare este un domeniu strategic al economiei, de care depinde sectorul chimic şi petrochimic şi deszăpezirea drumurilor", ne-au spus aceştia.
Reprezentanţii ministerului ne-au menţionat că statul este dispus să răscumpere pachetul de acţiuni al FP dacă instituţia va primi o ofertă în acest sens.
Fondul Proprietatea s-a arătat dezamăgit de poziţia Ministerului Economiei faţă de listarea Salrom, precizând că Guvernul României a emis un comunicat de presă în data de 29 aprilie 2015, în care îşi exprima intenţia de a continua programul de listări al altor companii deţinute de stat, inclusiv Salrom: "Analiza portofoliului actual al statului a relevat existenţa mai multor categorii de societăţi naţionale care pot contribui la creşterea lichidităţii şi a volumelor de tranzacţionare de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) - Societăţi deţinute majoritar de stat şi neprivatizate (ex. Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturi Bucureşti, Salrom)".
Potrivit FP, declaraţiile Ministrului Economiei contrazic în mod direct comunicatul de presă al Guvernului.