Sârbu: Din 2010, România rămâne fără ajutoarele de stat în agricultură

România nu va mai putea acorda ajutoare de stat în agricultură începând din 2010, a anunţat, ieri, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, la finalul Comisiei parlamentare de anchetă privind irigaţiile.

"Comisia Europeană a respins acordarea oricărui ajutor de stat, începând din 2010, în agricultură, inclusiv cele acordate în sectorul de irigaţii, în ciuda demersurilor făcute pentru prelungirea acestora", a spus Sârbu.

Ministrul a precizat că Ministerul Agriculturii caută alte soluţii pentru acordarea altor forme de sprijin pe hectar, precum îmbunătăţirea accizei la motorină sau alte forme acceptate de UE.

"Subvenţiile pe hectar de la UE vor fi acordate în continuare şi în 2010, acestea fiind în creştere, treptat, până la nivelul celor din UE, dar pentru irigaţii nu se va mai putea subvenţiona nici curentul şi nici apa", a adăugat Ilie Sârbu.

Potrivit sursei citate, în sectorul de irigaţii, pot fi făcute investiţii prin PNDR, prin măsura 125. Conform tratatului de aderare la UE, ajutoarele de stat au putut fi acordate trei ani după aderare.

• Probleme din 2013 cu subvenţiile la hectar

Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a mai declarat, ieri, la Comisia parlamentară de anchetă privind irigaţiile, că există pericolul ca la nivelul Uniunii Europene (UE) să nu se mai poată acorda subvenţii în agricultură din 2013.

Ilie Sârbu a explicat: "Nu este un pericol, ci aproape o realitate, ca după 2013 să nu se mai poată acorda subvenţii în agricultură, nu atât că UE nu vrea, ci că Organizaţia Mondială a Comerţului face presiuni extraordinar de mari, în sensul că ei nu dau astfel de subvenţii, iar UE a cerut acest lucru pentru că are state noi şi trebuie să ajungă la nivelul celorlalte".

Oficialul a precizat că, astăzi, va pleca la Budapesta pentru o întâlnire cu reprezentanţii grupului de la Visegrad unde încearcă să găsească un punct comun pentru menţinerea subvenţiilor şi după 2013.

Ilie Sârbu a explicat: "Împreună cu ţările baltice şi Finlanda şi cu ţările grupului de la Visegrad vrem să găsim un punct comun pentru menţinerea subvenţiilor şi după 2013. Noi trăim într-o lume globalizată şi nu trebuie să ignorăm acest lucru pentru că altfel vom merge pe drumuri paralele. Practic, este o bătălie care se dă în plan global. Noi, la ora actuală, avem două tipuri de constrângeri, cele bugetare pentru este un an de criză şi constrângeri vizavi de regulamentele şi directivele UE".

Potrivit agendei evenimentului, printre temele de interes ce vor fi abordate se găsesc situaţia de pe piaţa laptelui, viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după anul 2013 şi elaborarea unei strategii comune cu privire la relaţia producător/furnizor - comerciant - consumator.

La reuniunea din capitala Ungariei, oficialul român va mai vorbi despre creşterea treptată a cotei de lapte în vederea eliminării acesteia în 2015, aplicarea şi bugetarea măsurilor de piaţă - restituiri la export, intervenţia şi stocarea privată a brânzeturilor; necesitatea elaborării unei strategii comune cu privire la relaţia producător/furnizor - comerciant - consumator, având în vedere preocuparea României pentru consolidarea cadrului concurenţial la nivel naţional şi comunitar.

În privinţa viitorului PAC după 2013, România susţine menţinerea actualei structuri a acesteia, cu cei doi piloni, şi a bugetului PAC cel puţin în forma sa actuală.

Ilie Sârbu va discuta, totodată, cu omologii săi şi despre echilibrarea nivelului plăţilor directe la nivel european, prin creşterea alocării financiare pentru noile state membre, astfel ca discrepanţele să fie atenuate şi producătorii români să poată opera pe piaţa internă în condiţii similare cu cei din vechile state membre.