Şase organizaţii de mediu solicită un Plan de restructurare mai ambiţios pentru Complexul Energetic Oltenia

Şase organizaţii de mediu din Uniunea Europeană solicită un Plan de restructurare mai ambiţios pentru Complexul Energetic Oltenia, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Organizaţiile argumentează într-un raport adresat oficialilor Comisiei Europene că planul de restructurare în forma actuală face România mai dependentă de combustibili fosili şi împiedică tranziţia justă a judeţului Gorj.

Votul final din Parlamentul European de săptămâna trecută a stabilit că Fondul pentru tranziţie justă nu permite "investiţiile legate de combustibilii fosili" şi condiţionează finanţarea de adoptarea angajamentului de atingere a neutralităţii climatice până în 2050 la nivel naţional. În plus, informaţii recente din presă indică un angajament al României de renunţare la cărbune în 2032, în ciuda nevoii de eliminare a acestui combustibil până în 2030 pentru a respecta Acordul de la Paris.

Potrivit sursei citate, organizaţiile CAN Europe, Greenpeace, Bankwatch şi Europe Beyond Coal, cu sprijinul European Environmental Bureau şi ClientEarth susţin că planul Complexului Energetic Oltenia (CEO) contravine condiţiilor din Fondul pentru tranziţie justă, normelor europene privind ajutoarele de stat şi principiilor Pactului ecologic european. Principalele critici aduse de organizaţiile de mediu se referă la continuarea exploatării cărbunelui după anul 2030 şi instalarea de noi capacităţi pe bază de gaze fosile care vor deveni active nerecuperabile şi vor îngreuna tranziţia energetică. Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, investiţiile noi în exploatarea cărbunelui şi gazelor fosile trebuie oprite acum. CEO nu numai că planifică noi investiţii până în 2026, ci prevede şi intensificarea emisiilor de carbon, în contextul creşterii accelerate a preţului certificatelor de carbon.

"România se află în punctul în care nu îşi mai permite să arunce cu banii pe fereastră, susţinând prin ajutoare de stat ilegale o industrie muribundă şi extrem de costisitoare, industria cărbunelui. Şi nu îşi permite să investească în industria gazelor, care ştim că va avea, în câţiva ani, aceeaşi soartă ca industria mineritului. Dacă înţelegem cu adevărat fenomenul schimbărilor climatice şi vrem să evităm efectele din ce în ce mai puternice ale acestora, atunci este musai ca autorităţile române să investească în energie verde şi curat", Vlad Cătună, coordonator campanie Climă şi Energie la Greenpeace România.

Planul teritorial pentru tranziţie justă a judeţului Gorj, care ar trebui depus în luna iunie, stă sub semnul întrebării pentru că nu există un plan de restructurare finalizat şi aprobat pentru CEO. Comisia Europeană s-a implicat în gestionarea elaborării Planurilor teritoriale pentru tranziţia justă în România şi ar trebui să asigure buna guvernanţă şi coerenţa planurilor cu ţintele climatice naţionale şi europene. Dacă Direcţia Generală a Concurenţei (DG Comp) permite planului de restructurare să păstreze energia pe bază de cărbune mai târziu de 2030 în timp ce creşte activele de gaze fosile, aceasta ar submina sprijinul DG Regio şi al DG Energy acordat autorităţilor din Gorj pentru a finaliza Planul pentru tranziţie justă, mai subliniază organizaţiile în raport.

"Planul teritorial pentru tranziţie justă Gorj este o oportunitate pentru a schimba modelul economic monoindustrial al judeţului. Planul redactat de Consiliul Judeţean prevede ca viitorul Gorjului să fie divers din punct de vedere economic şi doreşte să valorifice potenţialul judeţului pentru producerea de energie din surse regenerabile. Este momentul ca planul CEO şi strategia Guvernului să fie în concordanţă cu obiectivele locale. România şi-a luat angajamentul să renunţe la cărbune până în 2032 în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă fără consultări publice şi un calendar clar de închidere decizia nu ajută cu adevărat regiunile dependente de cărbune", a spus Dan Dobre, Coordonator al campaniei pentru tranziţie justă, Bankwatch România.

Conform unei analize a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), România va avea în 2030 unul dintre cele mai poluante sisteme energetice, pe locul patru în UE, CE Oltenia având rolul principalului poluator. Un plan de restructurare coerent este vital pentru decarbonizarea sectorului energetic şi stabilirea priorităţilor în Planul pentru o tranziţie justă.

Conform comunicatului, viabilitatea planului de restructurare a fost deja pusă la îndoială de Comisia Europeană când a deschis investigaţia aprofundată în februarie. Comisia a subliniat atunci contribuţia scăzută a companiei pentru restructurare (42% în loc de 50%), lipsa susţinerii financiare din partea acţionarilor privaţi şi riscul adus de preţul în creştere al certificatelor de carbon. Ce nu a subliniat Comisia este că ajutorul de stat pentru plata certificatelor de carbon contravine principiului "poluatorul plăteşte" şi mută responsabilitatea poluării în rândul cetăţenilor.

Eforturile de modernizare a sistemului energetic ar trebui canalizate spre creşterea capacităţii energiei regenerabile, eficienţa energetică şi crearea unor locuri de muncă decente, nu pe finanţarea în continuare a combustibililor fosili. Complexul Energetic Oltenia poate accesa mai multe fonduri europene din următoarea perioadă financiară dacă îşi aliniază planul de restructurare la priorităţile europene de investiţii. O listă largă de mijloace de finanţare este detaliată în anexa raportului.

Organizaţiile non-guvernamental se vor întâlni luni, 31 mai, cu reprezentanţi ai Comisiei Europene pentru a discuta argumentele lor pentru un plan de restructurare a companiei mai ambiţios.