Scandal pe marginea garanţiilor EximBank pentru exporturile către Ucraina

Exporturile noastre către Ucraina se fac acum fără garanţia statului, după cum ne-a spus Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa ne-a precizat că, în urma tensiunilor din Ucraina, exportatorii români au anulat participarea la târgurile de promovare organizate în această ţară.

Mihai Ionescu ne-a precizat: "Exportatorii vor putea livra în Ucraina fie cu plata înainte, fie pe riscul lor, întrucât EximBank nu mai garantează aceste livrări. Reprezentantul băncii a comunicat oficial, în plenul Consiliului de Export din 19 mai, că EximBank nu mai acordă garanţii pentru Ucraina. Noi am avertizat firmele care au relaţii comerciale cu Ucraina să nu se impacienteze, dar nu le putem condamna că nu vor să rişte, că le este teamă să nu piardă bani. În ceea ce priveşte exporturile către Rusia, acestea încă sunt garantate, dar nu se ştie pentru cât timp. Ar fi păcat să pierdem relaţia cu Rusia, ţară către care avem exporturi însemnate. Sunt sume importante în joc, pe care le vom pierde în condiţiile actuale".

Contactaţi de Ziarul BURSA, reprezentaţii EximBank ne-au declarat: "EximBank pune la dispoziţia clienţilor săi orice tip de asigurare solicitată şi nu s-a aflat în postura de a refuza acordarea unei astfel de facilităţi pentru contracte comerciale încheiate de companiile româneşti cu societăţi din Ucraina sau Rusia. Banca este constant preocupată de susţinerea firmelor româneşti în demersul lor de internaţionalizare şi de aceea monitorizează cu atenţie - având ca partener Ministerul Afacerilor Externe - evoluţiile economice şi politice din zonele menţionate pentru a putea oferi clienţilor săi cele mai bune instrumente pentru protecţia afacerilor".

Reprezentantul ANEIR apreciază că perioada prin care trecem din punct de vedere al relaţiilor comerciale cu Ucraina şi Rusia se va resimţi în mod negativ în deficitul nostru comercial.

Exporturile de maşini Dacia către Ucraina au încetinit foarte mult în actualul context politic din regiune, a declarat, recent, Nicolas Maure, preşedintele Dacia România, subliniind, însă, că producţia auto de la fabricile Renault din Rusia nu depinde de livrările de componente auto din România şi din Europa. Maşinile Dacia de pe piaţa ucraineană sunt fabricate în România şi vândute sub brand Renault.

• Ionel Blănculescu: "O parte din fluxurile de capital au migrat din Ucraina către România"

Pieţele financiare internaţionale au reacţionat la evenimentele din zona Ucrainei şi, ca urmare, o parte din fluxurile de capital au migrat spre România, după cum ne-a spus Ionel Blănculescu, analist economic.

Potrivit domniei sale, "este clar că o parte dintre investitori consideră vremelnic că sunt anumite probleme în regiunea respectivă care să conducă la mutarea fluxurilor financiare în ţări ca România".

"Sunt investitori din cadrul unor fonduri de capital străine importante care spun că ţara noastră devine o nouă Turcie, adică noul campion economic din zonă, odată cu reducerea motoarelor din Polonia. Aşadar, România tinde să ia locul Poloniei din punct de vedere al sectorului investiţional", ne-a mai spus Ionel Blănculescu.

Analiştii opinează că atât aprecierea cursului de schimb, cât şi ceea ce se întâmplă pe piaţa gazelor (liberalizarea sectorului, care, în anumite cazuri, poate conduce chiar la scăderi de preţuri) reflectă faptul că ţara noastră devine din ce în ce mai importantă pentru investiţii.

Analistul economic ne-a precizat: "Pe piaţa autohtonă are loc fenomenul care se întâmpla în perioada 2005-2008, respectiv vin la noi investitori care au proiecte de business şi ne tratează ca pe o zonă importantă pentru investiţii. Acest lucru se întâmplă, printre altele, ca urmare a stabilităţii macro-economice de care dăm dovadă, de faptul că evenimentele politice nu afectează zona economică etc".

Potrivit domniei sale, agricultura din România rămâne o direcţie clară pentru investitori, însă nu ne vom confrunta cu un boom, va fi o dezvoltare graduală. "Bătaia este pe zona industrială, oamenii de afaceri îndreptându-şi atenţia către zonele de tehnologie şi înaltă tehnologie. Acum, trebuie urmărite investiţiile cu valoare adăugată mare. Există acţiuni fiscale, cum ar fi neimpozitarea profitului reinvestit, care-i stimulează pe investitori", consideră Ionel Blănculescu.

Domnia sa ne-a mai spus că ţara noastră a devenit o ţintă imensă pentru turişti, ca urmare a unei promovări intense facute în ultima vreme. În acelaşi timp, Ionel Blănculescu consideră că România, în integralitatea sa, nu mai este un target pentru promovarea turismului, acest proces trebuind făcut pe vectori: "Este indicat să promovăm separat anumite zone ale ţării, cum ar Transilvania, Transfăgărăşanul, Moldova, Delta Dunării etc".

Referitor la situaţia din Ucraina, analistul economic speră că tensiunile din această ţară se vor dezamorsa după alegerile de duminică în cadrul cărora a fost ales un pro-european.

• Cristian Pârvan: "Este greu de crezut că vom avea parte de investiţii noi în România"

Investiţiile străine din ţara noastră au crescut uşor, în primul trimestru al anului în curs, potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care opinează că, în condiţiile actuale din Europa, oamenii de afaceri nu vor considera că este un moment oportun pentru a face investiţii.

"Lăsând la o parte unele proiecte gândite cu mai mult timp în urmă şi implementate recent sau care urmează să fie demarate, este greu de crezut că vom avea parte de investiţii noi în România", ne-a spus Cristian Pârvan.

În ceea ce priveşte fluxurile de capital din ţara noastră, reprezentantul AOAR ne-a spus că, din cele peste 31.500 de companii multinaţionale din ţara noastră, doar 100 au centre de decizie la noi: "În aceste condiţii, o mare parte din dividendele şi profiturile companiilor care activează pe piaţa noastră pleacă din România".

Cristian Pârvan a subliniat că, în prezent, se menţin proiectele deja anunţate din industrie, fără a fi înregistrate, însă, comenzi noi. Domnia sa se arată îngrijorat cu privire la sectorul siderurgic şi la cel chimic şi petrochimic, aceste două domenii având o pondere majoră în PIB, dar trecând prin situaţii dificile.