Schimbările climatice influenţează calendarul examenelor din educaţie

Schimbările climatice afectează o paletă largă de activităţi, inclusiv în domeniul educaţiei. A devenit evident că sunt perioade în care nu se poate face învăţământ de calitate fără anumite măsuri clare care să ofere confort termic elevilor şi profesorilor. O evaluare a impactului schimbărilor climatice pe 3 ani, pe 5 ani sau pe 10 ani este necesară pentru uzul intern al ministerelor, în contextul în care acest fenomen nu mai este o chestiune de viitor sau de science fiction, consideră ministrul Educaţiei, Ligia Deca. În cadrul unei consultări cu mediul public responsabil de acţiunea climatică şi mediul universitar, organizate de Cancelaria Prim-Ministrului, Deca a vorbit despre infrastructura şcolară şi universitară care suportă cu greu organizarea examenelor în lunile în care "există şanse reale de coduri portocalii sau roşii din punct de vedere climateric". De asemenea, ministrul a făcut referire şi la capacitatea oamenilor de a gestiona activitatea profesională în luni cu temperaturi excesive sau în perioade cu fenomene extreme: "Am desfăşurat examen de titularizare anul acesta sub Cod roşu. Asta înseamnă schimbarea abordării unui proces major care se desfăşoară în fiecare an, care se desfăşoară într-un număr mare de centre la nivel naţional şi care necesită o altă abordare. Deja vorbim despre modificare de calendare, de examene naţionale, modificare de structuri, de exemplu corelarea examenelor de licenţă cu etapele examenelor de titularizare şi de ocupare a posturilor, în aşa fel încât să nu mai fi în iulie cu ele, pentru că nu ducem. Ca infrastructură şcolară şi universitară nu mai putem să organizăm examenele în lunile în care avem şanse reale de coduri portocalii sau roşii din punct de vedere climateric".

De asemenea, ministrul Educaţiei a explicat că o chestiune care trebuie luată în calcul în aceste condiţii este productivitatea muncii arătând că în sudul României sunt judeţe care se deşertifică: "Este o chestiune care trebuie luată în calcul şi în ceea ce priveşte productivitatea muncii - şi nu avem studii referitoare la asta. Avem ţări care deja şi-au adaptat programul de muncă de multă vreme, pentru că erau într-o zonă de latitudine care impunea acest lucru, însă noi nu ne-am pus această problemă încă la modul serios - şi avem judeţe care se deşertifică în sudul României. Cred că inclusiv pentru uzul nostru intern, al ministerelor, avem nevoie de o evaluare a impactului schimbărilor climatice pe 3 ani, pe 5 ani, pe 10 ani, pentru că nu mai e o chestiune de viitor sau de science fiction. Astăzi am avut două şedinţe pe tot ce înseamnă adaptarea metodologiilor de examene naţionale la noua situaţie. Ar fi o inconştienţă din partea noastră să ne purtăm ca şi cum nu s-ar întâmpla nimic în jurul nostru". În opinia sa, programele de studiu universitare de licenţă, masterat, doctorat, fie că sunt cu focus pe cercetare, fie că sunt profesionale, trebuie să reliefeze mai clar această componentă referitoare la impactul schimbărilor climatice: "Această preocupare pentru tot ce înseamnă cum ne pregătim noi, ca societate, pentru schimbări climatice nu e o chestiune care să ne lovească brusc, este o preocupare strategică a Guvernului, a autorităţilor centrale de multă vreme. Există strategii care vizează atât zona societală, economică, cât şi domeniul nostru, al educaţiei". Problemele sunt cunoscute, urmează adoptarea unor măsuri concrete.