Şcoala Americană solicită un document-acord care să îi reglementeze mai clar activitatea

Şcoala Americană are un buget anual de circa 9 milioane de dolari, proveniţi din taxele de 15.000 de dolari anual plătite de fiecare dintre cei 600 de elevi. În condiţiile în care un an de studiu la Universitatea Sorbona în Paris poate costa 4.000 de euro pe an, sumele vehiculate la Şcoala Americană pot fi considerate relativ mari. În plus, veniturile declarate de Şcoală au variat substanţial de la 1.635 de dolari în 2003 la 18 milioane de dolari în 2001.

Situaţia i-a intrigat pe inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care au decis să controleze registrele Şcolii.

Dr. Arnold Bieber, directorul şcolii, ne-a declarat că "există bănuiala că sînt unii părinţi care doresc să pună activitatea şcolii într-o lumină proastă, însă motivele care i-au determinat să procedeze astfel nu sînt cunoscute".

Domnul Bieber ne-a explicat că diferenţele mari în ceea ce priveşte veniturile instituţiei, declarate organismelor de control financiar, se datorează faptului că "în unii ani s-au făcut investiţii masive în organizarea, amenajarea şi construcţia unor spaţii destinate şcolii". Domnul Bieber ne-a mai spus că, încă de la înfiinţarea şcolii, în anii "60, instituţia a plătit statului toate impozitele aferente salariilor angajaţilor, respectiv contribuţiile la fondul de şomaj, de pensii sau la fondul asigurărilor de sănătate.

Directorul Şcolii Americane ne-a mai declarat că activitatea instituţiei a fost reglementată printr-un acord bilateral între statul american şi ţara noastră, iar aceasta are, în prezent, statut de organizaţie non-profit, ceea ce înseamnă, susţine domnul Bieber, că "şcoala nu este obligată să plătească nici un fel de taxe sau impozite aferente unei activităţi comerciale, deoarece, prin statut, ea nu pres-tează astfel de servicii". Directorul şcolii ne-a mai spus că toate fondurile colectate din taxele de studiu (şcoala are, în prezent, aproximativ 600 de elevi, care plătesc fiecare în parte în jur de 15.000 dolari anual), sînt reinvestite în diferite programe educaţionale, burse acordate copiilor supradotaţi, dar fără posibilităţi financiare, sau sînt destinate investiţiilor în logistică.

Pe de altă parte, Mark Taplin, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, ne-a declarat că "aceasta este prima situaţie în care există suspiciuni asupra activităţii Şcolii Americane şi tot pentru prima dată cînd se doreşte un control în registrele sale fiscale, în cei peste 40 de ani de activitate ai instituţiei de învăţămînt". Domnia sa ne-a mai spus că membrii Consiliului de Administraţie al Şcolii Americane sînt numiţi direct de ambasador şi că aceştia sînt aleşi tocmai pentru integritatea şi buna lor reputaţie, "de aceea ar fi greu de crezut că cineva din conducere speculează fondurile şcolii în scopuri personale sau ilegale".

• Deşi nu sînt recunoscute în ţara noastră, Mark Taplin susţine că diplomele de la Şcoala Americană sînt "acceptate de majoritatea universităţilor renumite din lume"

Însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA ne-a mai declarat, în legătură cu faptul că statul român nu recunoaşte diplomele emise de Şcoala Americană, că "documentele eliberate de aceasta sînt recunoscute, în urma unor acorduri încheiate cu organisme internaţionale, aproape oriunde în lume, iar orice elev care a absolvit cursurile acesteia se poate înscrie la un număr foarte mare de universităţi atît din Statele Unite, cît şi din Europa". Domnia sa a ţinut să precizeze că "recunoaş-terea de către ministerul educaţiei dintr-o ţară a diplomelor eliberate de diverse instituţii de învăţămînt privat care activează pe teritoriul respectivei ţări, nu este o practică generalizată la nivel internaţional, angajatorii ţinînd cont, de gradul de pregătire pe care instituţia de învăţămînt îl oferă cursanţilor".

De asemenea, Mark Taplin ne-a declarat că a solicitat minis-trului Finanţelor, Sebastian Vlă-descu, crearea unui grup de lucru mixt, format din reprezentanţi ai ministerului şi ai şcolii şi ambasadei SUA, cu rolul să elaboreze un document-acord, al cărui text să reglementeze, pe viitor, mult mai clar statutul şi activitatea şcolii, "astfel încît să fie eliminate toate aspectele care lasă loc de interpretări în prezent".

Însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA ne-a mai spus că acest gen de acord a fost încheiat cu autorităţile statale din fiecare ţară unde funcţionează asemenea şcoli, aflate sub tutela ambasadelor SUA.

• Ambasada SUA doreşte un dialog cu Sebastian Bodu

Totodată, Mark Taplin a precizat că "nici ambasada, nici şcoala nu au avut vreun dialog cu şeful ANAF, Sebastian Bodu, deşi reprezentanţii celor două instituţii sînt deschişi la aceasta". Reprezentanţii ambasadei şi directorul şcolii au concluzionat spunînd că există acte care reglementează în prezent activitatea şcolii şi care îi conferă statut de organizaţie non-profit, aşadar nu pot vorbi de datorii pe care instituţia le-ar avea către statul român sau de alte taxe şi impozite, care, conform legii, nu se aplică decît societăţilor cu caracter comercial.

De asemenea, reprezentanţii celor două instituţii ne-au declarat că, deşi în presa recentă s-au făcut multe referiri la Şcoala Americană, jurnaliştii care au tratat această temă nu au solicitat şi poziţia ambasadei cu privire la acest subiect, informaţiile prezentate în respectivele articole avînd alte surse, altele decît cele reprezentate de membrii Consiliului de Administraţie al şcolii sau de ofiţerii de presă ai ambasadei.