Şcolile nu se mai redeschid, continuă online şi apoi vacanţă

Un mare semn de întrebare legat de educaţie a fost, în bună măsură, lămurit de către autorităţi. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, ieri, că şcolile nu se vor mai deschide în acest an de învăţământ. Anunţul a venit după o şedinţă privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu premierul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Preşedintele a anunţat şi data la care se încheie anul şcolar: "S-a decis astăzi ca, pentru majoritatea elevilor, în acest an şcolar, grădiniţile, şcolile, universităţile să nu se mai redeschidă. Anul şcolar se va termina pe 12 iunie, până atunci continuă formele de învăţământ la distanţă. Vor avea mediile încheiate cu notele de până acum".

Preşedintele a precizat că levii din clasele terminale vor putea reveni la şcoală între 2 şi 12 iunie pentru a se pregăti pentru examenele naţionale: "Vor fi zece elevi într-o sală de clasă, maxim 2-3 ore vor sta acolo şi se vor pregăti pentru examenele naţionale. Acestea se vor organiza cum au fost planificate, dar cu respectarea unor reguli de distanţare: intră pe un coridor ies pe alt coridor, se va măsura temperatura, se va face dezinfecţia". Klaus Iohannis susţine că dacă elevii s-ar duce la şcoală ar exista două riscuri mari: să ducă boala la şcoală sau să o ducă de la şcoală acasă: " În momentul de faţă, activitatea fizică la şcoli, la universităţi, la grădiniţe este suspendată pe durata stării de urgenţă şi am evaluat cum putem să continuăm, având în vedere că pe 12 iunie anul şcolar, în mod normal, se termină. Trebuie să fim foarte conştienţi de faptul că epidemia nu s-a terminat. Aud de la mulţi că este cazul să ne relaxăm, că vremea este frumoasă şi că epidemia oricum va dispărea. Dragii mei, din păcate, nu este aşa! Am avut, aţi văzut în statisticile de ieri, peste 400 de noi cazuri de persoane infectate. Avem astăzi peste 300. Deci, nu putem să vorbim în niciun fel despre o relaxare sau despre o încetinire, din păcate, a acestei epidemii. Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de câteva lucruri destul de simple. Faptul că elevii s-ar duce la şcoală ar implica, din punctul nostru de vedere - şi toţi care am fost la discuţie au fost de acord - două riscuri mari. Există riscul major ca elevii să ducă boala la şcoală şi există un risc semnificativ să ducă boala de la şcoală acasă. Sunt două riscuri majore". Preşedintele a mai spus că sunt o serie de ţări din UE care nu mai doresc să redeschidă şcolile şi că sunt câteva ţări unde situaţia e în evaluare: "Am dorit să aflăm unde experimental s-au deschis şcolile. Într-o provincie din Franţa s-a deschis experimental şcoala şi experimentul nu a decurs bine, Elevii au fost testaţi pozitiv şi mai mulţi dascăli au ajuns la terapie intensivă".

Până la această decizie, variantele de reluare a cursurilor apăreau şi dispăreau cu o repeziciune care cu siguranţă i-a ameţit pe elevi şi profesori. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti avea o propunere ca, în primele două săptămâni de la reluarea cursurilor, să revină la ore elevii de a Vlll-a şi a Xll-a pentru a li se încheia situaţia şcolară, după care să revină cei din celelalte clase de gimnaziu şi de liceu. Nu mai este cazul. Sunt, încă, valide propunerile referitoare la desfăşurarea bacalaureatului şi a evaluării naţionale. În cazul examenului de bacalaureat, propunerea este ca probele de competenţe să nu mai fie susţinute, iar examenele scrise să fie date în unităţile de învăţământ, câte zece elevi în fiecare clasă, aşezaţi în ordine alfabetică. Evaluarea se va face în unitatea de învăţământ, cu evaluatori de la alte şcoli, iar toate documentele se înregistrează şi se completează la unitatea de învăţământ de la care provine elevul. Contestaţiile ar urma să fie depuse online, iar etapa vizualizării lucrărilor va fi eliminată. Acelaşi mod de organizare este propus pentru Evaluarea naţională.

• Controversă pe marginea orelor de educaţie

pentru viaţă

Elevii nu mai ajung în şcoli şi dar a apărut deja o altă problemă. Patriarhia Română pledează pentru un caracter opţional în şcoli al orelor de educaţie pentru viaţă, susţinând că încadrarea în mod obligatoriu a elevilor în programe de educaţie sexuală reprezintă "un atentat asupra inocenţei copiilor", împiedicând dezvoltarea lor "firească" şi "marcându-i" pentru întreaga viaţă. Poziţia Patriarhiei survine publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 45/3 aprilie 2020, care modifică şi completează Legea nr. 272/ 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care prevede obligativitatea organizării în şcoli, cel puţin semestrial, a unor programe pentru viaţă şi sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii. Patriarhia Română aminteşte că a susţinut caracterul opţional în şcoli al orelor de educaţie pentru viaţă, iar programele şcolare corelate acestora să fie elaborate potrivit "valorilor morale". Într-un comunicat de presă, Patriarhia afirmă că prevederile acestei legi contravin unor articole din Constituţie, Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi precizează că în 13 martie a transmis adrese cu privire la această propunere legislativă către şeful statului, premier şi ministrul Educaţiei şi Cercetării, în care a semnalat aceste aspecte. Patriarhia menţionează că în unele state ale Uniunii Europene educaţia sexuală este organizată în cadrul altor discipline şcolare - Austria, Grecia, Irlanda, Letonia, Portugalia, Slovacia, Spania, iar în altele ca disciplină distinctă neavând caracter obligatoriu - Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia, Lituania, Polonia. Patriarhia Română consideră că pregătirea pentru viaţa intimă şi de familie trebuie să fie lăsată în primul rând în sarcina familiei care poate aprecia corect şi obiectiv stadiul de dezvoltare psiho-fizic, intelectual şi emoţional al copilului.

• Elevii vorbesc de discriminare

Dacă autorităţile consideră că şcoala poate fi încheiată online, elevii au o cu totul altă părere. Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a formulat o plângere adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în temeiul Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ, prin care solicită abrogarea Ordinului Ministrului Educaţiei 4135/2020, referitor la participarea la cursuri în mediul online, pe care-l consideră discriminatoriu.

Într-un comunicat al CNE se precizează că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a emis un ordin prin care "instituia, printre altele, obligaţia tuturor elevilor de a participa la ore în mediul online", fără a le pune la dispoziţie şi instrumentele necesare: "Astfel, sute de mii de elevi din România se află în imposibilitatea de a accesa resurse educaţionale online, fiind lăsaţi în afara sistemului de învăţământ. În săptămânile ce au urmat măsurii de închidere a şcolilor, s-a recomandat desfăşurarea cursurilor în spaţiul online. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toţi elevii şi profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet şi a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziţie de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educaţie a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Însă, din păcate, măsurile întârzie să apară, iar Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a realizat încă o centralizare a cazurilor de elevi şi cadre didactice dezavantajate. În prezent, România este statul european cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor. Peste o treime (38,1%) dintre copiii României sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială ". Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, afirmă că ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării 4135/2020 limitează dreptul la educaţie nu doar pentru cei 300.000 de elevi din comunităţile dezavantajate, ci pentru toţi elevii care nu au confortul de a participa la cursurile online din diverse motive.