Guvernul României a adoptat o primă rectificare a bugetului pe 2019, ca răspuns la creşterea deficitului bugetar şi este nevoie de măsuri eficiente, având în vedere politicile fiscale pro-ciclice şi tendinţa de majorare a datoriei publice a României, se arată într-un raport al agenţiei germane de rating Scope Ratings.
Raportul menţionează că deficitul bugetar al României a continuat să se agraveze până la o valoare anuală de 5,5% din PIB în primul trimestru din 2019, acesta fiind unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, unde valoarea medie a deficitului bugetar este de 0,6% din PIB, în pofida unei creşteri economice reale de aproximativ 5%.
Potrivit analiştilor de la Scope Ratings, deficitul bugetar la jumătatea anului se apropie de 2% din PIB, ceea ce creşte dificultăţile cu care se va confrunta Guvernul de la Bucureşti în următoarele şase luni pentru a respecta ţinta de deficit bugetar de 2,76% din PIB.
"O mai bună colectarea fiscală, taxe suplimentare pe consum şi un control al costurilor mai eficient sunt cruciale pentru un buget sustenabil", susţine analistul şef pentru România de la Scope Ratings, Bernhard Bartels.
În opinia analiştilor de la Scope Ratings, pe termen mediu, finanţele publice ale României se vor confrunta cu două provocări structurale: creşterea eficienţei colectării şi păstrarea sub control a creşterii salariilor şi pensiilor. În România, veniturile fiscale sunt printre cele mai mici din ţările din Europa Centrală şi de Est, 32% din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut puternic, pe fondul majorării salariilor din sectorul public cu 24% faţă de anul trecut. Adoptarea noii legi a pensiilor în iunie, care va intra în vigoare în septembrie, va creşte şi mai mult cheltuielile, cu aproximativ 0,8% din PIB. În aceste condiţii, Consiliul Fiscal prognozează o creştere a deficitului bugetar până la aproximativ 4% în 2020 şi la 5% în 2021, dacă politicile fiscale nu se schimbă.
De asemenea, Scope Ratings se aşteaptă ca datoria publică a României, care în prezent este la 36% din PIB, să crească la 40% până în 2020. În prezent, ponderea datoriei denominată în valută este de 57,1% (17% din PIB), ceea ce ar putea conduce la o creştere mai pronunţată a raportului datorie-PIB dacă politica monetară rămâne una expansionistă, ceea ce ar pune noi presiuni de depreciere pentru leul românesc în raport cu euro după ce activitatea economică se va calma.
"La acest moment al ciclului economic, Guvernul vrea să realizeze un echilibru între stabilizarea bugetului şi evitarea unei recesiuni prin reduceri semnificative de cheltuieli. Strategia sa pare să se rezume la un mix măsuri de creştere a veniturilor şi reduceri ale bugetelor pentru anumite ministere", susţine Bernhard Bartels.
Agenţia de rating subliniază că Executiul de la Bucureşti "profită" de pe urma unei creşteri economice peste aşteptări, susţinută de politica monetară şi costurile scăzute de refinanţare, care au ajutat la păstrarea sub control a deficitului bugetar. Cu toate acestea, pe fondul creşterii semnificative a importurilor, deficitul de cont curent al României s-a majorat la 9,4 miliarde de euro în 2018, un nivel care nu a mai fost înregistrat după 2012.