Se poate rezilia un contract încheiat cu o societate intrată în insolvenţă?

Rezilierea contractelor aflate în derulare la data deschiderii procedurii insolvenţei prezintă interes pentru fiecare parte contractantă, indiferent că este creditor sau debitor, profesionist sau nu. Astfel, conform legii insolvenţei, toate contractele în derulare la data deschiderii procedurii insolvenţei se consideră menţinute, iar toate clauzele de desfiinţare a contractelor, de decădere din beneficiul termenului sau de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. Cu toate acestea, există şi excepţii pe care le puteţi regăsi în cuprinsul acestui articol.

Situaţia contractelor în derulare conform Legii nr. 85/2014

Prin art. 123, alin 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, toate contractele în derulare la data deschiderii procedurii insolvenţei se consideră menţinute, toate clauzele de desfiinţare a contractelor, de decădere din beneficiul termenului (art. 1417 din Codul civil nefiind aplicabil) sau de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii fiind nule.

Astfel, orice clauză contractuală de reziliere anticipată la intrarea de insolvenţă a uneia dintre părţi va fi lovită de nulitate, contractanţii fiind ţinuţi de dispoziţiile Legii menţionate mai sus care vor prevala asupra dispoziţiilor contractului încheiat între părţi.

Mai mult, conform deciziei nr. 42/2021 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la unele chestiuni de drept, acţiunile de reziliere a contractelor cu executare succesivă menţinute de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar şi care sunt introduse pe calea dreptului comun după momentul deschiderii procedurii insolvenţei pentru nerespectarea de către pârâtul debitor a obligaţiilor contractuale constând în plata unor sume scadente anterior deschiderii acestei proceduri, nu vor fi admisibile.

Excepţii de la prevederile privind obligativitatea menţinerii contractelor şi nulităţii clauzelor de încetare sau accelerare a obligaţiilor

Sunt exceptate de la prevederile obligativităţii menţinerii contractelor şi nulităţii clauzelor de încetare sau accelerare a obligaţiilor, contractele financiare calificate, precum şi operaţiunile de compensare bilaterală în baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterală.

De asemenea, Legea nr. 85/2014 stabileşte în mod expres condiţiile în care administratorul judiciar/lichidatorul poate să denunţe orice contract cu o societate în insolvenţă, cum sunt închirierile neajunse la termen, precum şi orice alte contracte încheiate pe termen lung şi care nu au fost executate în totalitate sau în mod substanţial de către toate părţile implicate.

În acest sens, administratorul judiciar/ lichidatorul va răspunde la notificarea contractantului prin care se cere denunţarea contractului respectiv în termen de 30 de zile de la primirea acesteia. Cocontractantul este obligat să transmită notificarea în termen de 3 luni de la data deschiderii procedurii insolvenţei.

În cazul lipsei unui răspuns al administratorului judiciar/ lichidatorului în termen menţionat mai sus, contractul va fi socotit denunţat în baza legii. Mai mult, în cazul denunţării contractului încheiat cu o societate în insolvenţă, cocontractantul va putea introduce o acţiune în despăgubire împotriva debitorului, iar drepturile sale vor putea fi valorificate în baza unei hotărâri definitive soluţionate de către judecătorul-sindic.

O altă excepţie o reprezintă posibilitatea administratorului judiciar de a modifica clauzele contractelor încheiate de debitor, inclusiv a contractelor de credit, pentru ca acestea să asigure echivalenţa viitoarelor prestaţii. Cu toate acestea, clauzele contractuale vor putea fi modificate doar cu acordul cocontractanţilor şi doar pe parcursul perioadei de observaţie din cadrul procedurii insolvenţei. În acest sens, ar fi utilă apelarea la un avocat specializat în legea insolvenţei, reorganizare şi faliment, care să se asigure că toate condiţiile sunt îndeplinite în mod cumulativ şi în conformitate cu dispoziţiile legale.

Un avocat specializat în legea insolvenţei şi faliment sau în procedura reorganizării judiciare poate analiza înainte sau după intrarea în insolvenţă, după caz, condiţiile şi posibilităţile de reziliere a contractelor aflate în derulare.

Situaţia unor tipuri de contracte prevăzute expres în Legea nr. 85/2014

În cazul contractelor de vânzare a bunurilor cu rezerva titlului de proprietate de către vânzător până la plata integrala a preţului, vânzarea va fi considerată executată de vânzător, rezerva fiind opozabilă administratorului judiciar/lichidatorului judiciar cu condiţia efectuării formalităţilor de publicitate prevăzute de lege. În această situaţie, prevederile privind menţinerea contractelor în derulare la data deschiderii procedurii insolvenţei, precum şi cele privind nulitatea clauzelor de desfiinţare a contractelor, de decădere din beneficiul termenului sau de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii nu vor fi aplicabile.

În ceea ce priveşte contractele de muncă sau de închiriere, acestea vor putea fi denunţate numai cu respectarea termenelor legal de preaviz. De asemenea, după data deschiderii procedurii insolvenţei, vor putea fi desfăcute de urgenţă de către administratorul sau lichidatorul judiciar şi contractele individuale de muncă ale personalului debitorului cu respectarea aceluiaşi termen legal de preaviz.

În contractele prin care se prevede faptul că debitorul este îndreptăţit la plăţi periodice, menţinerea contractului în baza procedurii insolvenţei nu îl va obliga pe administratorul sau lichidatorul judiciar să execute plăţi restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Cu referire la plăţile restante aferente perioadei anterioare deschiderii procedurii, legea prevede posibilitatea formulării unei cereri de admitere a creanţei împotriva debitorului.

În cazul rezilierii contractelor de leasing financiar, finanţatorul are două opţiuni. Prima opţiune o reprezintă transferarea proprietăţii bunului către debitor, caz în care creanţa înscrisă la masa credală va fi constituită din restul preţului bunului şi din accesoriile ratelor de leasing. În acest caz, finanţatorul va dobândi o ipotecă legală asupra bunului ce face obiectul contractului de leasing.

A doua opţiune o reprezintă recuperarea bunului, caz în care creanţa înscrisă la masa credală va fi constituită doar din accesoriile ratelor de leasing. Acest caz se aplică situaţiei în care nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferinţă.

În concluzie, contractele în derulare la data deschiderii procedurii insolvenţei se consideră menţinute, iar toate clauzele de desfiinţare a contractelor, de decădere din beneficiul termenului sau de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. Cu toate acestea, legea insolvenţei prevede excepţii în cazul contractelor financiare calificate, al operaţiunilor de compensare bilaterală sau acordurilor de compensare bilaterală şi al contractelor încheiate de debitor, inclusiv contractele de credit care pot fi modificate de către administratorul judiciar cu respectarea condiţiilor expres prevăzute de lege.

Pentru realizarea acestor demersuri, Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la un avocat specializat în legea insolvenţei, reorganizare şi faliment, care să analizeze clauzele fiecărui contract în parte, precum şi dispoziţiile legale aplicabile în scopul identificării situaţiilor în care un contract în derulare la data deschiderii procedurii poate fi reziliat sau nu.