Se pregătesc băncile centrale pentru reconstruirea sistemului financiar pe baza aurului?

Au trecut doar câteva săptămâni de când Claudio Borio, economistul şef al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), a declarat că "tot mai mulţi investitori plătesc pentru privilegiul de a investi, iar aşa ceva ar fi fost de neconceput, chiar şi la apogeul Marii Crizei Financiare". Mai mult, "există un sentiment vag de nelinişte determinat de faptul că incredibilul a devenit rutină", după cum a mai subliniat Borio.

În acest context al "incredibilului devenit rutină", un avertisment neobişnuit şi îngrijorător tocmai a venit de la Banca Naţională a Olandei (DNB).

"Dacă sistemul financiar se prăbuşeşte, rezerva de aur poate servi ca bază de reconstruire a acestuia", se arată într-un scurt articol de pe site-ul instituţiei, în condiţiile în care "acţiunile, obligaţiunile şi alte titluri financiare nu sunt lipsite de risc, iar preţurile pot scădea".

Departe de a-l considera o "relicvă barbară", DNB mai subliniază că "un lingou de aur îşi menţine valoarea, chiar şi în vremuri de criză", iar "rezervele de aur contribuie la creşterea încrederii în stabilitatea bilanţului băncii centrale şi contribuie la crearea unui sentiment de securitate".

Conform datelor oficiale, Olanda deţine peste 600 de tone de aur, din care o cotă de 31% este depozitată la DNB, 31% se află la New York, iar 38% la băncile centrale ale Canadei şi Angliei.

"Se pare că Olanda se pregăteşte pentru marea resetare", scrie Zerohedge despre informaţia referitoare la construirea unui nou spaţiu de depozitare a rezervei naţionale de aur a Olandei într-o bază militară, care a apărut în acelaşi articol despre aur de pe site-ul DNB.

Cele mai recente date de la World Gold Council (WGC), din octombrie 2019, plasează Olanda pe locul al zecelea la nivel global din punct de vedere al rezervelor oficiale de aur, cu 612,5 tone (vezi graficul 1).

La sfârşitul T2 2019, rezervele oficiale cumulate de aur au fost de circa 34.400 tone, după o creştere de circa 300 de tone faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (vezi graficul 2).

Rezervele oficiale cumulate ale ţărilor din zona euro, inclusiv ale BCE, au scăzut cu 15% în perioada T1 2000 - T2 2019, până la 10.775,7 tone, conform datelor de la WGC.

Interesant este faptul că afirmaţiile DNB referitoare la valoarea aurului nu amintesc nimic despre exprimarea acesteia în alte monede, respectiv "preţul" aurului, care este puternic influenţat de numeroasele titluri derivate, cum ar fi opţiunile, contractele futures, dar şi instrumentele ETF (Exchange Traded Fund).

Egon von Greyerz, fondatorul Matterhorn Asset Management AG din Elveţia, a avertizat la începutul acestei luni că "investitorii trebuie să stea departe de instrumentele ETF pe aur", deoarece investiţiile sunt deţinute în cadrul sistemului financiar, iar în cazul unui default pot apărea pierderi importante.

Un alt motiv este reprezentat de faptul că "în teorie, instrumentele ETF ar trebui să aibă o acoperire de 100% în aur, însă puţine o au", după cum mai scrie von Greyerz. În plus, "majoritatea ETF-urilor nu permit clienţilor să ceară livrarea aurului fizic", adică nu este îndeplinită condiţia fundamentală a investiţiilor în aur, respectiv conservarea avuţiei.

În opinia lui Egon von Greyerz, "aurul deţinut în scopul conservării avuţiei trebuie deţinut în formă fizică şi în afara sistemului bancar".

Conform ultimului raport de la World Gold Council, cantitatea de aur deţinută de fondurile ETF a atins un nou record în septembrie 2019, de 2.808 tone (vezi graficul 3), după intrări nete de circa 3,9 miliarde de dolari, echivalentul a 75,2 tone de aur.

Pe lângă accentul pus pe rolul aurului în reconstruirea sistemului financiar internaţional, o analiză recentă de la Banca Naţională a Olandei arată că "perioadele prelungite cu dobânzi scăzute reprezintă unul dintre riscurile majore pentru stabilitatea financiară internaţională".

Analiza a fost publicată pe fondul divergenţelor dintre conducerea DNB şi a Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte necesitatea relansării programului de relaxare cantitativă.

"Condiţiile financiare relaxate din ultimii ani au constituit un factor de temperare a motivaţiilor pentru reducerea datoriilor şi au condus la distorsionarea mecanismului de formare a preţurilor pe pieţele financiare", se mai subliniază în studiul DNB, care include şi avertismente referitoare la creşterea riscului sistemic de pe piaţa imobiliară din Olanda.

Scenariul prăbuşirii sistemului financiar global evaluat de Banca Naţională a Olandei va prinde România nepregătită, din nou, în condiţiile în care superstiţiile guvernatorului Mugur Isărescu au stat în calea creşterii rezervei de aur.

Poate că nu este prea târziu pentru o liberalizare majoră a pieţei aurului, astfel încât toţi cetăţenii României să poată cumpăra metale preţioase în scop investiţional fără niciun fel de taxe sau impozite.

Din păcate, aceasta înseamnă o libertate economică mult prea mare, de care cetăţenii nu trebuie să beneficieze, pentru că astfel pot descoperi nu doar inutilitatea, ci şi povara impusă unei societăţi civilizate de guvernele şi băncile centrale incompetente.