"Secretele lui Bachus" dezvăluite de Syngenta

Fiecare ţară de pe glob are propria sa producţie de vin, un singur element unindu-le, anume respectul pentru meseria de viticultor, a afirmat Dana Răduică, manager campanii legume şi culturi speciale Syngenta, în cadrul evenimentului organizat săptămâna trecută la Braşov, de către companie.

Mândria de a transforma fiecare bob de strugure într-un strop de vin ne-a adus astăzi într-o epocă modernă, în care viţa de vie nu mai este doar o cultură agricolă, iar vinul nu mai este doar un produs şi un aliment. Doamna Răduică a precizat: "În momentul de faţă, cultivarea viţei de vie şi consumul de vin au devenit o necesitate alimentară, socială, economică şi culturală. Acestea au trecut prin transformări majore de-a lungul anilor şi, dacă înainte vreme erau limitate la cultura propriu-zisă, în prezent s-a trecut la cultivarea unor varietăţi de soiuri în cadrul unei podgorii".

Potrivit domniei sale, la nivelul tehnologiei, schimbarea s-a produs într-un ritm alert, astfel că "uitându-ne în istorie, am trecut cu toţii de la recoltarea în coşuri de răchită şi producerea mustului prin zdrobirea strugurilor cu piciorul, la utilaje performante de vie şi vinificaţie. În Evul Mediu, strugurii se recoltau în momentul în care îşi schimbau culoarea, cei de atunci analizau şi poziţia stelelor. Acum, am evoluat şi recoltăm strugurii în funcţie de maturarea boabelor".

• Cea mai mare pondere a producţiei de vin o au Franţa, Italia şi Spania

Dana Răduică a prezentat, în cadrul întâlnirii de la Braşov, evoluţia producţiei de vin pe ultimii 13-14 ani. Astfel că, potrivit unui studiu al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, suprafaţa totală de podgorii de pe glob însumează 7.500 milioane de hectare. Jumătate din această suprafaţă este deţinută de cinci ţări - Franţa, Spania, Italia, China şi Turcia. Observăm, aşadar, că marea majoritate a ţărilor din top cinci fac parte din Uniunea Europeană.

Însă, ca şi evoluţii din anul 2000 până în prezent, în ceea ce priveşte suprafaţa totală cultivată de viţă de vie, se observă o uşoară scădere, cea mai mare fiind în Europa. Doamna Răduică a menţionat: "Dacă acum 15 ani Europa înregistra peste 60% pondere din suprafaţa mondială cultivată cu viţă de vie, în prezent, ea a scăzut undeva la 55%. O parte din această scădere a fost recuperată de celelalte continente, cum ar fi Asia, care creşte exponenţial an de an".

Per ansamblu, am reţinut că producţia mondială de struguri întâmpină o creştere uşoară, fapt datorat tehnologiior, care au avansat mult în ultimii ani. "Producţia de vin este relativ constantă în ultimii 14 ani, urmărindu-se mai degrabă calitatea decât cantitatea. Principalele zece ţări producătoare însumează 80% din totalul cantităţii de vin produsă în întreaga lume, iar dintre acestea cea mai mare pondere o au Franţa, Italia şi Spania. În ceea ce priveşte consumul, acesta a variat, iar media anuală arată o tendinţă de creştere", a declarat dna Răduică.

Valoarea exporturilor a înregistrat un trend ascendent, conform reprezentanţilor Syngenta, interesant fiind faptul că exporturile de vin îmbuteliat au scăzut cu 2,5 procente în valoare şi cu 6 puncte în volum, pe când cele "la vrac" au crescut.

Dana Răduică a încheiat: "Cele mai mari ţări exportatoare de vin rămân Franţa, Italia, Spania, Australia, iar la importuri se detaşează SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, Japonia şi China, cu cantităţi de peste 1 miliard de euro fiecare. SUA a depăşit Marea Britanie în importuri, Germania şi Canada cresc încet, iar China a ajuns la nivelul Japoniei, deşi este în scădere".

• Făinarea - principala problemă la nivelul viţei de vie

Simon Arnsek, expert tehnic pe produse de protecţia mediului, speaker al evenimentului organizat de Syngenta, a abordat una din cele mai importante boli în cultura viţei de vie - făinarea. În ultimii ani, experţii în domeniu au observat că la nivel de fermă, viticultorii au început să aibă probleme mai mari cu controlul făinării, decât cu cel al manei.

Un scurt istoric realizat de domnul Arnsek arată că boala provine din America, însă a fost descoperită în Anglia, în anul 1845, şi s-a răspândit foarte uşor de-a lungul întregii Europe, în 5-6 ani. Spre exemplu, în Franţa se produceau 54 de milioane de hectolitri de vin în 1847, iar datorită făinării producţia a scăzut la 11 milioane hectolitri în 1854.

Astăzi, făinarea dă bătăi de cap în întreaga lume, potrivit expertului tehnic, care a declarat: "Este important de ştiut că această boală poate afecta toate părţile verzi ale plantei. Simptomele se pot vedea pe lăstarii tineri, pe frunze, pe ciorchini şi pe boabe. Primele care apar sunt greu de recunoscut , ceea ce, de regulă, ne creează probleme. În cazul în care apar simptome pe lăstarii tineri, atunci infecţia provine din muguri - lăstarii au o creştere mai înceată, devin de culoare gri, iar acest atac are un impact major asupra producţiei de struguri. Simptomatologia la nivelul frunzelor apare prima dată pe partea dorsală a acestora, dar cu timpul acoperă întreaga frunză, care capătă tot o culoare gri. De menţionat este faptul că frunzele bătrâne sunt mai sensibile la atac decât cele tinere".

Am mai aflat că la nivelul ciorchinelui, boabele devin sensibile până la stadiul de pârgă, ciuperca acoperind doar partea exterioară a bobului de strugure, interiorul dezvoltându-se în continuare până când problemele se simt şi aici. Conform lui Simon Arnsek, în ceea ce priveşte lăstarii, dacă atacul este puternic, acesta afectează şi maturarea lemnului şi astfel apar boabele pe care nu le putem folosi în producţia vinului.

Din punct de vedere cultural, vinul s-a consumat întotdeauna în cinstea cuiva, potrivit reprezentanţilor Syngenta. Spre exemplu, grecii beau în cinstea lui Dionysos, romanii în cinstea lui Bachus, iar noi... consumăm cu toţii pentru noroc!