Şeful analiştilor financiari: Creditele neperformante - la maxim în vara lui 2011

Vârful creditelor neperformante va fi atins, în România, la jumătatea anului viitor, a apreciat Ionuţ Dumitru, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi economistul - şef al Raiffeissen Bank.

Domnia sa a declarat: "La agricultură suntem la pământ. România este pe ultimul loc la eficienţă energetică. Creditele neperformante la standarde europene au atins o valoare de 20% din total, iar aproape 12% dintre consumatorii care au contractat un credit au restanţe mai mari de 90 de zile. Probabil că vom continua să ne ducem în sus cu creditele neperformante până să ne stabilizăm. Vârful creditelor neperformante ar trebui să-l vedem la jumătatea anului viitor".

Provocarea cea mai mare pentru bănci, în opinia lui Dumitru, nu va fi evoluţia creditelor neperformante, ci măsurile pe care acestea trebuie să le adopte în cazul creditelor restructurate. "În momentul de faţă, restanţele la credite se află la un nivel rezonabil", a completat şeful AAFBR.

În ceea ce priveşte revenirea Produsului Intern Brut (PIB) pe un trend pozitiv, Nicolae Chides-ciuc, vicepreşedinte al AAFBR şi economist-şef al ING, a subliniat că, în cazul României, creşterea ar putea ajunge la 5% în următorii cinci ani.

"Este foarte clar că, în ceea ce priveşte PIB-ul potenţial, pot exista variaţii de la un an la altul. Dar pe următorii 3, 4 sau 5 ani, Româ-nia se poate întoarce la un PIB potenţial de 5%. Nu cred că forţa de muncă este factorul determinant al creşterii sau scăderii PIB-ului potenţial. Problema Româ-niei este instabilitatea politică. Avem nevoie de un guvern stabil, majoritar", a menţionat Chidesciuc.

De asemenea, Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României, a punctat faptul că împrumuturile în euro reprezintă componenta pe care au crescut creditele, precum şi că, la ora actuală, sistemul bancar din România se află într-o situaţie bună.

"Sistemul bancar este, deocamdată, mai puţin afectat de creşterea economică decât s-ar putea aştepta cineva, datorită măsurilor prudenţiale. Băncile sunt instituţii care, prin natura lor, sunt pro-ciclice. Mai întâi se va relua creşterea economică în România şi mai apoi se va relua şi creditarea. Asta nu înseamnă că sis-temul bancar nu are în faţă probleme, pentru că aceste credite neperformante trebuie tratate cu multă grijă, nu peste noapte, ci în timp", a declarat Croitoru

• Atractivitatea ţării noastre nu trebuie să stea în forţa de muncă ieftină

România trebuie să renunţe la ideea de a fi atractivă numai pentru salarii mici, iar pentru a avea o economie dezvoltată este nevoie de o economisire internă solidă, consideră Ionuţ Dumitru.

"Nu putem avea creştere economică dacă nu avem intrări puternice de capital. Economisirea noastră internă este prea mică pentru a avea o economie dezvoltată. Ar trebui să ne iasă din cap ideea că România trebuie să fie atractivă numai prin salarii mici. E o misiune nu foarte simplă, care nu dă rezultate imediate, iar politicul nu ar putea agrea această idee", a declarat şeful AAFBR.

Acesta a adăugat că ţara noastră nu poate avea o fiscalitate scăzută, deoarece există o serie de probleme structurale.

"În România, nu se mai poate vorbi despre o fiscalitate foarte scăzută, pentru că noi avem probleme structurale, în general. Dincolo de creşteri, trebuie să punem la punct reforme structurale", a explicat Ionuţ Dumitru.

La rândul său, Lucian Anghel, vicepreşedinte al AAFBR şi economist-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), a precizat că ţara noastră are nevoie de o prezenţă internaţională mai activă şi şi-a exprimat pesimis-mul în legătură cu intrarea de inves-tiţii masive străine în ţară.

"Nu cred că în 2011 ne vom inunda cu investiţii străine masive, ţinând cont de datele statistice, care nu arată deloc bine. Avem încă probleme de imagine. Trebuie să avem o prezenţă internaţională mai activă", a conchis oficialul BCR.

Analiştii financiar-bancari nu consideră că vom ieşi din recesiune în trimestrul al treilea, estimând o scădere a produsul intern brut (PIB) de 0,7% şi o rată anuală de 2,3%, aceasta urmând să se reducă şi în ultimele trei luni ale anului.