Şeful IBM România: Se resimte lipsa forţei de muncă specializată pe IT

În România se resimte lipsa forţei de muncă specializate în materie de IT, de vină fiind sistemul educaţional care creează absolvenţi mai puţin pregătiţi, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Mihai Tudor, director general IBM România. "Forţa de muncă specializată din România reprezintă o problemă. Se resimte lipsa unor specialişti în IT, pe anumite segmente ale domeniului. Sunt de părere că sistemul educaţional este cel care creează absolvenţi mai puţin pregătiţi", a afirmat Tudor. El a adăugat că, la momentul actual, nu mai există pretenţii salariale exagerate în IT, dar că valoarea remuneraţiilor rămâne destul de ridicată.

Pe parcursul conferinţei "Să construim o planetă mai inteligentă", şeful IBM România a subliniat că, dacă la nivel global lucrurile s-au schimbat, şi România trebuie să se schimbe ca societate, dar şi sistemele pe care le-a utilizat până acum. "Suntem adaptaţi pentru o schimbare atât la nivel de mentalitate, cât şi din punct de vedere tehnologic", a spus Mihai Tudor.

Potrivit oficialului, există ţări din vecinătatea României care au parcurs etapele tehnologizării mult mai repede decât au făcut-o autorităţile de la Bucureşti. "Sunt unele ţări din zona noastră care s-au mişcat foarte repede în materie de tehnologie informaţională - Polonia, Ucraina, Bulgaria, Slovenia, Croaţia sau Cehia", a afirmat reprezentantul IBM România.

Prin intermediul programelor derulate de către gigantul american IBM la nivel mondial, au fost puse la punct o serie de soluţii inteligente pentru gestionarea unor probleme cu care se confruntă societatea la ora actuală: trafic congestionat, risipa de energie, incapacitatea distribuirii rezervelor alimentare şi a resurselor de apă în mod eficient, sisteme medicale şi educaţionale deficitare şi depăşite sau oraşe nemodernizate. În acest sens, ca urmare a planurilor de dezvoltare tehnologică, IBM colaborează, în prezent, cu oraşe precum Stockholm, Singapore, Londra şi Brisbane în privinţa administrării problemelor de trafic congestionat şi de poluare. Aşa se face că în capitala Suediei traficul s-a deblocat cu 25%, iar poluarea s-a redus cu până la 40%, în funcţie de tipul de emisii măsurate.

Pe zona centrală şi est-europeană, compania IBM colaborează extrem de bine cu pieţe IT din Polonia (unde există cel mai eficient computer din lume din punct de vedere al consumlui de energie), Slovenia (unde IBM a instalat, la Ljubliana, cel mai puternic calculator din Europa de Est, care studiază eficienţa energetică în materie de turbine) sau Elveţia - unde consorţiul deţine un laborator foarte performant, utilizat de către bulgari pentru studiul nanotehnologiei.

"Bulgarii vor avea o imagine foarte bună în domeniul tehnlogic de nişă, iar la nivel european vor fi priviţi extrem de bine în viitorul apropiat", a ţinut să precizeze şeful IBM România.

Conducerea companiei a menţionat că face demersuri necesare pentru a aduce în atenţia actualei administraţii de la Bucureşti idei prin care economia poate ajunge să producă din nou. Printre soluţiile înaintate de Tudor se află: investiţii în forţa de muncă, contribuţii sociale limitate, impozite mai mici. "Sunt lucruri simple care se pot aplica dacă se doreşte acest lucru. Nu este nimic spectaculos în ceva care a devenit realitate în majoritatea ţărilor din vecinătate", a explicat reprezentantul IBM România.

Pe marginea investiţiilor pe care concernul american le are pregătite pentru planurile din România, Mihai Tudor a evitat să dea un răspuns, limităndu-se că spună că, până la sfârşitul anului, multe dintre proiectele gândite vor fi puse în aplicare.

IBM România a deschis, la finele lunii mai, la Braşov, prima filială din afara Bucureştiului, aceasta aparţinând Centrului Global de Furnizare şi Servicii IT ce face parte dintr-o reţea integrată alcătuită din peste 80 de centre IBM similare în întreaga lume. Acesta nu este primul proiect IBM dezvoltat în oraşul de la poalele Tâmpei, în luna martie compania semnând un parteneriat pentru educaţie şi cercetare cu Universitatea "Transilvania".

Veniturile producătorului IBM, pentru primul trimestru din 2009, au scăzut cu 11 procente, mai mult decât estimările iniţiale. Astfel, cifra de afaceri a companiei a fost de 21,71 de miliarde de dolari, faţă de 24,50 de miliarde de dolari, consemnată în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Reuters. Totodată, profitul net a scăzut cu un procent, de la 2,32 de miliarde de dolari, în 2008, la 2,30 de miliarde de dolari, în trimestrul I al anului în curs. Cu toate acestea, profitul per acţiune a crescut, de la 1,64 dolari la 1,70 dolari. În pofida acestor cifre negative, IBM estimează un profit în creştere pentru întreg anul 2009, până la de 9,20 de dolari per acţiune.