SEMNAL DE ALARMĂ ONU: dramele copiilor se înmulţesc

Abuzurile împotriva unei fiinţe sunt de netolerat. Când este vorba despre copii lucrurile sunt şi mai odioase. În plin secol XXI, când se face enorm de mult caz de toleranţă, diversitate, drepturile omului, la câţiva paşi de noi se întâmplă drame înfiorătoare. Copii răpiţi, violaţi, manipulaţi să devină soldaţi-criminali, sunt câteva dintre ororile care se petrec chiar acum în mai multe zone ale globului. Există rapoarte, proteste, din nefericire lipsesc măsurile concrete, care să pună capăt acestei situaţii de neconceput.

Numărul copiilor răpiţi şi violaţi în regiunile în care sunt crize a cunoscut un salt masiv în 2020, potrivit unui raport al ONU. "Încălcările cu cea mai mare creştere exponenţială în 2020 au fost răpirile, cu un procent ameţitor de 90%, violurile şi alte forme de violenţă sexuală, care au crescut cu 70%", a anunţat biroul Virginiei Gamba, reprezentanta specială a ONU pentru copii şi conflictele armate. Biroul a documentat violenţe comise la adresa a peste 19.300 de fete şi băieţi din zonele de conflict în cursul anului 2020. În 8.400 cazuri, copiii au fost ucişi sau mutilaţi, în principal în Afganistan, Siria, Yemen, Republica Democrată Congo şi Somalia.

O altă situaţie odioasă o reprezintă transformarea minorilor în soldaţi. Raportul anual al secretarului general ONU, Antonio Guterres, despre copii şi conflictele armate conţine informaţii privind uciderea, mutilarea şi abuzarea sexuală a copiilor, răpiri sau recrutări, refuzul accesului ajutoarelor, precum şi atacuri asupra şcolilor şi spitalelor. Potrivit datelor, 8.521 de copii au fost folosiţi ca soldaţi anul trecut, în timp ce alţi 2.674 au fost ucişi, iar 5.748 răniţi în diverse conflicte.

Human Rights Watch a criticat biroul ONU pentru faptul că nu a inclus Israelul şi Arabia Saudită pe aşa-numita listă neagră din anexa raportului pentru acţiunile acestor ţări împotriva copiilor, deşi violenţele au fost documentate în raport.

Organizaţia a apreciat că aceasta marchează un eşec repetat al Secretarului General al ONU, Antonio Guterres, de a-şi baza lista pe propriile dovezi ale ONU, despre care aceasta a afirmat că trădează copiii. Israel nu s-a regăsit niciodată pe această listă, iar Arabia Saudită a fost scoasă în 2020, la câţiva ani după ce fusese introdusă şi condamnată pentru uciderea şi rănirea copiilor în Yemen. Lista neagră a fost împărţită în două categorii: una conţinând părţi care au luat măsuri pentru protejarea copiilor şi alta cu cei care nu au luat astfel de măsuri. Printre cei care nu au luat măsuri de protecţie a copiilor sunt junta militară din Myanmar - pentru uciderea, mutilarea şi violenţe sexuale împotriva copiilor - şi forţele guvernamentale din Siria - pentru recrutarea copiilor, uciderea, mutilarea şi violenţe sexuale împotriva copiilor, precum şi pentru atacuri împotriva şcolilor şi spitalelor.

Copii suferă şi din alte cauze, chiar şi în zone mai liniştite. Problemele s-au agravat în pandemie. UNICEF a avertizat că în 2020, alte 6,7 milioane de copii sub vârsta de 5 ani au suferit de malnutriţie severă, din cauza COVID-19, ajungându-se la o cifră totală impresionantă: 54 de milioane. În cadrul campaniei Reimagine, organizaţia îndeamnă la demersuri accelerate în vederea prevenirii şi tratării malnutriţiei cauzate de pandemie, în timp ce agenţiile umanitare solicită 2,4 miliarde de dolari pentru îmbunătăţirea nutriţiei mamelor şi copiilor. Rapoartele UNICEF din perioada de început a pandemiei indică o reducere per total de 30% a acoperirii cu servicii nutriţionale esenţiale şi adesea vitale. În unele ţări, aceste perturbări au înregistrat o pondere între 75-100% în condiţiile impuse de carantină. Potrivit rapoartelor, în situaţia în care creşterea previzionată a malnutriţiei severe în fiecare ţară se combină cu o reducere a serviciilor nutriţionale în medie anuală previzionată de 25%, ar putea rezulta 128.605 decese suplimentare la copiii sub cinci ani de-a lungul anului 2021. Şefii UNICEF, FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură), Programului Alimentar Mondial şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au avertizat asupra faptului că pandemia de COVID-19 subminează nutriţia peste tot în lume, cu precădere în ţările cu venituri mici şi mijlocii, cele mai grave consecinţe fiind resimţite în rândul copiilor mici.

O parte a acestei luni nu îşi protejează deloc viitorul, iar cealaltă parte asistă la această situaţie.

• Drepturile omului, "ample regrese"

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a făcut apel la un nou început în faţa "'celor mai mari şi mai grave regrese'' în domeniul drepturilor omului pe care le-a văzut vreodată, într-un discurs rostit în faţa celui mai înalt organism al ONU pentru drepturile omului, la Geneva: "Pentru a ne reveni după cele mai mari şi mai grave eşecuri în domeniul drepturilor omului pe care le-am văzut vreodată, avem nevoie de o viziune care să schimbe viaţa şi de o acţiune concertată" pentru a o pune în aplicare. "'Avem nevoie (...) de societăţi care, deşi diverse, împărtăşesc angajamente fundamentale pentru a reduce inegalităţile şi a promova toate drepturile omului". În tradiţionala sa trecere în revistă a încălcărilor din întreaga lume, Bachelet s-a declarat "profund îngrijorată" de "încălcările grave" ale drepturilor omului în regiunea Tigray din Etiopia, unde situaţia umanitară este "dezastruoasă", peste 350.000 de persoane confruntându-se cu foametea. Oficialul ONU a enumerat execuţiile extrajudiciare, arestările şi detenţiile arbitrare, violenţa sexuală atât împotriva copiilor, cât şi a adulţilor, precum şi strămutările forţate: "'Există rapoarte credibile potrivit cărora soldaţii eritreeni operează încă în Tigray şi continuă să comită încălcări ale drepturilor omului şi ale dreptului umanitar".

Înaltul Comisar al ONU a mai spus că speră să obţină în acest an "acces semnificativ" în regiunea chineză Xinjiang, de unde "continuă să apară rapoarte de încălcări grave ale drepturilor omului". Mai multe organizaţii pentru drepturile omului au acuzat China că a internat cel puţin un milion de musulmani din Xinjiang în "lagăre de reeducare". Beijingul neagă această cifră şi vorbeşte de "centre de formare profesională" pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă şi a combate extremismul religios. La Geneva, Bachelet a cerut în mod repetat Beijingului "acces deplin" în Xinjiang, dar activiştii pentru drepturile omului cer ONU să adopte o poziţie mai fermă.

Printre numeroasele regrese în domeniul drepturilor omului denunţate se numără şi situaţia din Rusia, Înaltul Comisar al ONU i-a cerut acestei ţări să "asigure respectarea drepturilor civile şi politice" în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie. "'Sunt consternată de măsurile recente care subminează şi mai mult dreptul oamenilor de a exprima opinii critice şi capacitatea lor de a participa la alegerile parlamentare programate pentru luna septembrie", a declarat Înaltul Comisar ONU, citând cazul opozantului rus Alexei Navalnîi, încarcerat, şi desfiinţarea mişcării sale. De asemenea, ea a îndemnat Moscova să pună capăt practicii arbitrare de etichetare a indivizilor, jurnaliştilor şi ONG-urilor drept "extremişti", "agenţi străini" sau "organizaţii indezirabile".