Sierra Quadrant: Inflaţia şi scăderea vânzărilor determină firmele să se focuseze pe restructurarea afacerilor

Tot mai multe firme româneşti aleg să îşi restructureze afacerile în cadrul unor proiecte complexe de optimizare a fluxurilor logistice şi financiare, un semnal că mediul de afaceri se pregăteşte pentru o iarnă dificilă şi un an 2024 plin de incertitudine, arată o analiză Sierra Quadrant.

Să îţi stabileşti foarte clar dimensiunea business-ului, în contextul provocărilor economice multiple, de la efectele inflaţiei la evoluţia impredictibilă a costurilor logistice, a devenit cuvântul de ordine în multe domenii de activitate, de la industria prelucrătoare, la comerţ, servicii şi mai ales în construcţii, un domeniu puternic afectat de modificările fiscale şi de efectele scumpirii creditelor.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, după un an 2022 cu evoluţii mixte - o revenire economică post-pandemică şi o creştere a încasărilor ca urmare a inflaţiei, 2023 a adus, din păcate, reversul medaliei - o scădere semnificativă a vânzărilor în volum în multe sectoare economice, şi o accentuare a blocajului financiar, pe fondul neîncrederii tot mai evidente a investitorilor în perspectivele economiei.

Relevante, din această perspectivă, sunt scăderea continuă a producţiei industriale de câteva luni bune şi temperarea tot mai puternică a consumului, principalul motor ale economiei.

Dincolo de semnalele economice, confirmate inclusiv de datele de la Institutul Naţional de Statistică, un alt fenomen prinde tot mai multe rădăcini în economie - dezintermedierea.

,,Sunt tot mai multe firme care ezită să mai deschidă noi linii de business, să investească în dezvoltarea unor noi parteneriate, să ofere credit furnizor, în aşteptarea unor vremuri mai bune. Acest fenomen de dezintermediere s-a accentuat şi mai mult odată cu discuţiile despre fiscalitate, despre creşterea taxelor, care au venit să pună gaz pe focul temerilor investitorilor'', arată analiza Sierra Quadrant.

În aceste condiţii, multe companii au înţeles necesitatea restructurării afacerilor, pentru a putea rămâne active în mediul de business.

"Sunt zeci de firme care, confruntate cu probleme în relaţia cu partenerii de afaceri, au înţeles că, în cadrul unor planuri de restructurare bine definite, îşi pot salva afacerile. Decât să declari insolvenţa, să intri în furcile caudine ale percepţiei negative investiţionale, mai bine discuţi cu creditorii, alegi o firmă specializată în zona restructurării şi împreună creaţi un plan de business predictibil, realist, care să ducă la evitarea falimentului şi la însănătoşirea afacerii'', afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit experţilor, un plan de restructurare bine pus la punct şi implementat la un nivel optim impune o anumită rigurozitate în afaceri, fapt care lipseşte, din păcate, multor investitori.

"În România, noţiunile de business s-au învăţat, din păcate, de prea multe ori după ureche, iar conceptul de management al riscului este în continuare, din păcate, o necunoscută pentru mulţi investitori.

Într-o economie care a crescut spectaculos în ultimii 20 de ani, prea puţini au fost cei care s-au interesat de ideea de creştere sustenabilă, de reguli şi soluţii predictibile în business. Precedenta criză a venit ca un duş rece, însă de atunci multe lecţii au fost uitate, iar acesta este motivul pentru care, din păcate, avem atât de multe firme care intră în dificultate când, pe fond conjunctural, încasările nu mai sunt la nivelul preconizat'', a mai spus Ovidiu Neacşu.

În esenţă şi foarte simplu spus, planul de restructurare vizează identificarea surselor credibile de finanţare a afaceri (surse de încasare certe, oportunităţi etc.) şi găsirea unor soluţii optime pentru scăderea cheltuielilor operaţionale.

Potrivit experţilor, planul de restructuare este o soluţie optimă pentru firmele care ajung în pragul insolvenţiei, incapabile să îşi mai plătească furnizorii, partenerii de afaceri.

,,Toată lumea are de câştigat, într-un fel sau altul, dintr-un asemenea demers. În loc să se ajungă la procese în justiţie, creditorii primesc un plan de încasări eşalonate ale datoriilor, firma se repoziţionează mult mai solid pe piaţă şi, poate cel mai important, continuă business-ul pe nişte fundamente riguroase, predictibile, fără să ajungă, ca entitate şi acţionari, în colimatorul opiniilor negative şi a blocajelor investiţionale'', a mai spus Neacşu.

Peste 80.000 de firme cu probleme, în primele 8 luni

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, la nivelul lunii august, 82.261 de firme se aflau în dificultate, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, cu 17.585 mai multe decât cele înregistrate după primul semestru.

Numărul firmelor care îşi suspendaseră activitatea, la nivelul lunii august, era de 10.139, cu 5,64% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cel al firmelor dizolvate înregistra un nou record al ultimilor ani, de 25.153, cu 9,28% mai multe decât în perioada similară din 2022.

Statisticile arată, totodată, cu 42.994 de companii au fost radiate în primele 8 luni, iar 3975 au intrat în insolvenţă.

"Cele mai multe probleme de business sunt, cum era de aşteptat, în zona Bucureşti-Ilfov, acolo unde se înregistrau peste 5200 de firme dizolvate, urmate de judeţele Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa'', arată analiza.

Cauzele acestui număr record de firme cu probleme ţin, pe de o parte, de efectele inflaţiei, iar pe de alta de slaba capitalizare a mediului de business.

"2 din 3 firme din România se confruntă cu probleme financiare în fiecare lună, iar mai mult de 90% dintre acestea nu au capitalul financiar de a rezista unui blocaj financiar mai mare de 2-3 luni de zile.

Slab capitalizate şi având un grad foarte redus de bancarizare, aceste firme riscă să devină victime sigure ale fluctuaţiilor economice'', spun specialiştii.

"Dincolo de inflaţie, de reducerea creditului furnizor, de limitarea accesului la creditare şi creşterea dobânzilor, majorarea taxelor şi impozitelor, de la 1 ianuarie, va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcţiile şi comerţul'', arată analiza Sierra Quadrant.

În 2024, în contextul schimbărilor fiscale şi a incertitudinii care tinde să se accentueze, economia îşi va desfăşura activitatea cu frâna de mână trasă.

"În anul viitor, oamenii de afaceri vor miza poate mai mult ca oricând pe securizarea liniilor de business, pe dezvoltarea unor parteneriate de afaceri cu firme solide, serioase, de încredere.

În condiţiile în care blocajul financiar va continua să fie la cote ridicate, iar costurile de finanţare vor creşte, să dezvolţi afaceri predictibile, cu parteneri de încredere, va fi fundamental pentru evoluţia business-ului într-un an dificil, cu o inflaţie ridicată şi cu o lipsa acută de predictibilitate'', afirmă Ovidiu Neacşu.

În cei 25 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.

Recent, compania a finalizat cu succes unul dintre cele mai dificile dosare de insolvenţă din economia românească, cel al Electrocentrale Bucureşti (ELCEN).

"După patru ani şi două planuri de reorganizare, Sierra Quadrant a reuşit să transforme o companie de interes strategic falimentară într-un actor economic solid, care îşi poate îndeplini rolul important în cadrul sistemului de încălzire a Capitalei fără presiunea suplimentară adusă de starea de insolvenţă", a declarat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.