Sindicaliştii din cultură vorbesc despre tratament umilitor şi discriminatoriu

Nemulţumirile angajaţilor din sectorul cultural sunt foarte departe de a fi rezolvate. Dialogul cu autorităţile nu are efectul scontat. Reprezentanţii Sindicatului CulturMedia transmit, într-un manifest, că sunt obligaţi ca de Ziua Muzeelor, la 18 mai, să "comemoreze" 20 de ani de degradare a mediului de muncă, subfinanţare, tratament discriminatoriu, umilinţe în loc de un eveniment de sărbătoare. Potrivit sindicaliştilor: "Pe 18 mai se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Muzeelor. În jurul acestei date, publicul din Europa este invitat la Noaptea Europeană a Muzeelor ce se desfăşoară, la nivel internaţional, în 2024, sub deviza «Muzeele, Sustenabilitatea şi Starea de bine». Ar fi trebuit să fie un eveniment generos, organizat la nivel naţional, o sărbătoare a muzeelor şi a oamenilor ce slujesc acest domeniu şi un moment aniversar de referinţă - 20 de ani de Noaptea Muzeelor în România! Din păcate, suntem obligaţi, având în vedere tratamentul umilitor şi discriminatoriu la care suntem supuşi, să oferim guvernanţilor un eveniment memorabil - la fel de «aniversar» - «Noapte în Muzeele din România» prin care, de fapt, noi, lucrătorii din domeniul protecţie patrimoniului cultural, comemorăm: 20 de ani de degradare continuă a mediului de muncă în instituţiile cu rol în gestionarea patrimoniului cultural naţional; 20 de ani de subfinanţare cronică a instituţiilor cu rol în gestionarea patrimoniului cultural naţional; 20 de ani de tratament discriminatoriu între instituţiile de spectacol şi muzee şi biblioteci". Sindicaliştii CulturMedia sunt revoltaţi de situaţia existentă: "20 de ani de umilinţe şi ignorare a profesiilor legate de protejarea patrimoniului cultural naţional; 20 de ani de politici culturale şi salariale inadecvate; 20 de ani de mizerie la care sunt condamnaţi lucrătorii din domeniu, în ciuda complexităţii pregătirii profesionale şi a dificultăţii profesiilor specifice domeniului; 20 de ani de condamnare la extincţie prematură a specialiştilor din domeniu, ce ies din sistem cu pensii de mizerie; 20 de ani de depopulare şi deprofesionalizare dramatică a domeniului, având în vedere lipsa de perspective şi «politizarea» modalităţii prin care se realizează adesea recrutarea de personal, în numele şi în slujba unei descentralizări ce a aservit total instituţiile de cultură baronilor locali". În plus, profesioniştii din muzee acuză că de "20 de ani de există presiune birocratică inutilă şi de natură să blocheze posibilităţile de performanţă a instituţiilor culturale; sunt ignorate discriminatoriu nevoile domeniului cultural şi a profesioniştilor ce slujesc domeniul, redus, în viziunea majorităţii decidenţilor doar la instituţiile de spectacol; promovarea în spaţiul public a unor non valori culturale; devalizarea şi degradarea continuă a patrimoniului cultural prin neputinţa de a se adopta un Cod al Patrimoniului şi o Lege a Managementului în Instituţiile de Cultură, cu specificaţii clare pentru domeniul patrimoniului cultural; legiferarea fără consultarea profesioniştilor din domeniu, fără identificarea problemelor de jos în sus şi fără cunoaşterea nevoilor reale ale întregului domeniu; confiscarea rezultatelor muncii specialiştilor din domeniu doar în scop propagandistic, confiscare urmată de o absolută amnezie când se discută problemele reale ale domeniului; lipsa unor planuri reale de situaţie de urgenţă, mai ales în actualul context, pentru protecţia patrimoniului cultural; inexistenţa unor depozite regionale de urgenţă pentru evacuarea patrimoniului cultural în cazul unor dezastre". Distanţa dintre promisiuni şi realizări concrete este la fel de mare şi în domeniul cultural.