Curtea Constituţională a României va discuta în 7 octombrie sesizarea USR şi UDMR asupra legii prin care statul trece cu titlul gratuit mai multe terenuri publice în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Printre aceste imobile se află şi cele 46 de hectare din Capitală, din zona Romexpo.
Actul normativ a trecut de votul Parlamentului în 2 septembrie şi, a doua zi, USR şi UDMR au depus o sesizare de neconstituţionalitate în cazul acestei propuneri legislative.
"Nu este corect să legiferăm politici publice prin intermediul cărora să poată fi date noi "tunuri imobiliare". Unul dintre terenurile care va intra sub incidenţa noii legi este localizat chiar pe bulevardul Expoziţiei. Dacă se doreşte valorificarea şi dezvoltarea, aici, a unor proiecte imobiliare, ar fi putut fi organizată o procedură transparentă de licitaţie. Susţinem dezvoltarea şi investiţiile, dar nu acordarea cu dedicaţie de terenuri în plină campanie electorală", subliniază deputatul Cristina Prună, membră în Comisia pentru industrii şi servicii.
Deputatul Marton Arpad, UDMR, a precizat: "Pe fond, atât timp cât autoritatea competentă şi justiţia refuză să retrocedeze proprietăţi are au aparţinut cultelor religioase, cât timp există mii de astfel de decizii de renaţionalizare, să dăm pe bandă rulantă prin lege unor persoane sau asociaţii private bunuri pe care le au în folosinţă din proprietatea privată a statului este inacceptabil".
Printre motivele de neconstituţionalitate, USR a arătat că legea încalcă principiul bicameralismului, o condiţie extrinsecă de constituţionalitate.
"În Camera decizională, Camera Deputaţilor, propunerea legislativă a fost modificată substanţial, ceea ce a condus la o configuraţie diferită faţă de textul adoptat de Senat şi de finalitatea urmărită de iniţiator", arată semnatarii sesizării către CCR.
Ei mai susţin că proiectul legislativ a fost adoptat în lipsa studiului de impact.
"Nu există niciun studiu de impact asupra efectelor scoaterii din patrimoniul statului a imobilelor care fac obiectul legii. Textul actului normativ face referire la o serie de imobile care, deşi neidentificate exact de lege, sunt de notorietate a fi într-o zonă centrală a Capitalei. Or, valoarea unor asemenea imobile poate genera un impact sever asupra bugetului de stat, patrimoniului statului dar şi a economiei, fiind introduse în circuitul economic prin efectul legii în discuţie", mai menţionează semnatarii obiecţiei de neconstituţionalitate.
USR spune totodată că se încalcă dispoziţiile constituţionale privind dreptul de proprietate al statului, deoarece legea aprobă înstrăinarea terenurilor respective, fără contraprestaţie, fapt de natură să afecteze nelegal patrimoniul statului.