Societatea civilă a adresat o scrisoare deschisă prim-ministrului în vederea pregătirii Preşedinţiei Române a Consiliului UE

Reprezentanţii societăţii civile au adresat o scrisoare deschisă prim-ministrului României şi ministrului delegat pentru Afaceri Europene în vederea pregătiri Preşedinţia Română a Consiliului UE, potrivit unui comunicat trimis Redacţiei. Semnatarii documentului sunt: Platforma RO2019 Europuls - Centrul pentru Expertiză Europeană şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Co-semnatarii scrisorii sunt: Asociaţia Viitorul Tinerilor, Centrul Român de Politici Europene, Fundaţia Terra Mileniul III, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Salvaţi Copiii, Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Asociaţia Pro Democraţia, Federaţia Volum, Smart Everything Everywhere, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Consiliul Tineretului din România Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România. Scrisoarea este adresată prim-ministrului României, Mihai Tudose, şi ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, şi spre informarea ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrului delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb şi ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac.

Scrisoarea semnalează lipsa unor elemente esenţiale din cele două documente lansate de Guvern pentru pregătirea Preşedinţiei Române a Consiliului UE din 2019, ca: lipsa referinţelor de coordonare cu organizaţii neguvernamentale şi cu cetăţeni şi întârzierea calendarului pregătirilor Preşedinţiei. Aceasta deplânge lipsa de progrese, mesajul vag şi carenţa de implicare de care au dat dovadă predecesorii guvernului şi îl invită pe cel actual la un parteneriat real şi cere o întâlnire cu societatea civilă. Scopul este de a spori pregătirea Preşedinţiei Române a Consiliului UE din 2019.

Scrisoarea indică: "În contextul învestirii dumneavoastră în acest nou mandat guvernamental, vă adresăm această scrisoare ca un apel - dar şi invitaţie - pentru a accelera şi ameliora pregătirile extrem de necesare pentru Preşedinţia Română a Consiliului UE din ianuarie-iunie 2019. Platforma RO2019 împreună cu organizaţiile partenere, vă invită la o cooperare mai amplă şi mai strânsă pentru ceea ce, credem cu toţii, este un obiectiv comun al tuturor românilor indiferent de afilierea politică.

Ţara noastră va trebui să facă faţă unei imense provocări administrative, de expertiză şi de imagine în contextul instituţional şi politic al Uniunii Europene. Mai mult decât sarcina asigurării preşedinţiei rotative, România are însă şi o extraordinară şansă de a-şi transforma imaginea, reputaţia şi atractivitatea faţă de numeroşi parteneri politici dar şi comerciali şi culturali, din Europa şi nu numai.

Stadiul actual al pregătirilor pentru acest moment le dă experţilor români din domeniul afacerilor europene motive serioase de îngrijorare. Sunt îngrijorătoare nivelul de comunicare scăzut, progresul lent al recrutării şi formării experţilor necesari în acest exerciţiu, lipsa de implicare a societăţii civile, a mass-media, a mediului academic şi chiar al mediului politic în mod trans-partinic, dar mai ales lipsa de activităţi vizibile substanţiale din partea Guvernului.

Documentul precizează: "Salutăm crearea şi publicarea de către guvernul României în luna martie 2017 a unui Memorandum şi a unui Plan de Acţiune ce vizează pregătirea Preşedinţiei României la Consiliul UE. Apreciem şi preluarea multor idei, expresii şi propuneri din raportul de recomandări produs de către Europuls în septembrie 2016. Apreciem păstrarea ca punct de referinţă în redactarea planului de acţiune a memorandumului guvernamental din 2016.

Ne este imposibil totuşi să nu observăm excluderea unor elemente esenţiale din cele două documente şi deplângem lipsa de progrese, mesajul vag şi carenţa de implicare de care au dat dovadă predecesorii dumneavoastră în 2017. Lipsa referinţelor de coordonare cu organizaţii neguvernamentale şi cu cetăţeni. Consultările publice menţionate nu sunt clar formulate ca scop, subiect, timp şi loc. Societatea civilă nu este doar o potenţială sursă de idei pentru priorităţile Preşedinţiei 2019, dar şi un aliat imperativ pentru întregul proces de pregătire şi implementare. Mediul non-guvernamental este o resursă extraordinară pentru o Preşedinţie rotativă a Consiliului UE, iar ţările care ignoră această resursă ratează atât şansa oferită de moment, dar şi obiectivele primare de bună desfăşurare şi comunicare.

Organizaţiile neguvernamentale din România, partenerii sociali şi mediul privat trebuie să fie încurajate şi implicate prin colaborări şi dialog permanent. Ele pot implementa măsurile naţionale prevăzute pentru pregătirea Preşedinţiei Consiliului UE - ca în Polonia prin organizarea de seminarii de informare, de consultări, producerea de rapoarte şi propuneri, pregătirea de cadre, diseminarea momentului către populaţie, activităţi adresate tinerilor, promovarea priorităţilor pe plan extern".

Calendarul pregătirii Preşedinţiei este în întârziere...odată cu lansarea Preşedinţiei estoniene la 1 iulie 2017 am intrat în ultimul trio de dinaintea Preşedinţiei României, timpul rămas la dispoziţie pentru pregătiri este extrem de limitat. Este imperativă finalizarea priorităţilor naţionale, poziţia de negociere pentru consultările cu trio-ul actual şi cu Finlanda şi Croaţia (pe plan extern) şi publicarea transparentă a rezultatelor acestora. Pe plan intern, este vitală lansarea unor dezbateri publice reale pentru a conturarea priorităţilor primare dar şi secundare ale României în cele 6 luni de lucru, finalizat cu un raport întocmit de guvern, care să sintetizeze ideile propuse şi felul în care partenerii non-guvernamentali vor putea promova mesajul general.

Scrisoarea arată: "Platforma de sprijin RO2019 este o iniţiativă non-guvernamentală a Europuls - Centrul de Expertiză Europeană şi a Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile destinată susţinerii Preşedinţiei Române a Consiliului UE în 2019. Un proiect neutru din punct de vedere politic, RO2019 îşi propune să coordoneze societatea civilă românească din ţară şi din străinătate pentru a asigura trecerea cu succes al celui mai important test de maturitate al României în Uniunea Europeană.

Experienţa recentă a ţărilor din Europa centrală şi de est care au deţinut Preşedinţia Consiliului UE a demonstrat că implicarea activă a diferiţilor actori ai societăţii civile în conturarea priorităţilor este un proces nu doar eficient, dar şi esenţial în pregătirea Preşedinţiei...În urma examinării cu atenţie a exerciţiului efectuat de ţări ca Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia...vom reveni cu un document cu propuneri concrete pe care Preşedinţia le poate implementa împreună cu societatea civilă".