Socoteala hoţului

Românul are o vorbă: "Hoţul strigă - Prindeţi hoţul!". Mi-a venit în minte zicala aceasta când am citit, la ştiri, că Vladimir Putin a semnat un decret bizar. Omul a înfiinţat un birou care - chipurile - trebuie să se ocupe cu inventarierea şi cu recuperarea proprietăţilor din străinătate deţinute de fosta URSS şi de Imperiul Rus.

Nu este (încă) clar ce trebuie să facă acest oficiu de recuperatori. Nu este clar nici cu ce drept Federaţia Rusă se autoproclamă "stat succesor" al Uniunii Sovietice. În 1991, când URSS s-a dizolvat, nu a lăsat în urmă nici un stat succesor. Nici nu rezultă de unde dreptul de a cere proprietăţi în numele altei fantome istorice, Imperiul Ţarist, care s-a dizolvat în 1917-1918.

Probabil că despotul de la Kremlin ne va lămuri în curând cum stă treaba cu "recuperarea". Până atunci, vă propun să îi dăm o mână de ajutor.

Nu de alta, dar dacă e vorba de recuperat, România ar avea şi ea câte ceva de cerut. Cum ar fi tezaurul Băncii Naţionale. Acesta a fost preluat, sub semnătură, de delegaţii Imperiului Ţarist la Decembrie 1916 şi, cu un al doilea transport din gara Iaşi, în Iulie 1917. Au fost trimise la Moscova, cu această ocazie, peste 93 de tone de aur. În prezent, cantitatea respectivă ar valora aproximativ 6 miliarde de euro. Pe lângă lingourile şi monezile din aur, transporturile mai cuprindeau şi bijuterii şi obiecte istorice extrem de valoroase, precum şi numeroase documente precum obligaţiuni şi titluri de credit.

În Noiembrie 1917 (pe stil nou), bolşevicii au dat o lovitură de stat. După aceea, autorităţile de la Moscova s-au făcut că plouă. Ceva-ceva au returnat în 1935 şi apoi în 1956. Într-un final, în 2008, au mai predat un fişic cu 12 monede de aur. Până în ziua de azi cea mai mare parte a tezaurului nu a fost înapoiat.

Teza autorităţilor ruse este că tezaurul ar fi dispărut în revoluţia din 1917. Lucrurile nu stau chiar aşa. Din studiile istoricilor, bazate pe documente de arhivă, ştim că regimul lui Lenin ar fi înşfăcat aurul României şi a plătit pentru arme şi locomotive (de care avea nevoie în contextul războiului civil). Tranzacţiile s-ar fi desfăşurat în special prin Stockholm.

Aşa că, în ce mă priveşte, mă bucur că cetăţeanul de la Kremlin a deschis discuţia. S-ar putea să constate că departe de a primi ceva, Rusia ar trebui să dea averi şi proprietăţi pe care le-a jefuit în cursul istoriei sale. Fie cea ţaristă, fie cea sovietică. Asta pentru a nu mai pune la socoteală despăgubirile pe care va trebui să le plătească pentru războiul de agresiune din Ucraina.

În Occident, activiştii Stângii extreme nu contenesc să ne spună cât de rău a fost "imperialismul occidental" şi cât de tare ar fi jefuit Vestul bietele popoare din "colonii". Haideţi să ne uităm însă la procesul de expansiune a Imperiului Ţarist, care a luat proporţii nemaiîntâlnite în istorie.

Între 1772 şi 1795 Polonia a fost hăcuită de trei "partiţii". Ocazie cu care Imperiul Ţarist s-a servit cu teritorii copioase din statul polonez. În secolul al XIX-lea, într-o serie de războaie, acelaşi a pus mâna pe teritoriul Georgiei. (Nu îmi amintesc ca georgienii să fie fericiţi cu situaţia creată). În 1809 Rusia anexează Finlanda. Mă opresc aici, pentru că lista acestor anexări, urmare de un regim nemilos de exploatare a localnicilor, este prea lungă să încapă în acest ziar. Ideea este clară.

Tipul acesta de "însuşire" a continuat şi după proclamarea URSS. Mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, şefii de la Kremlin au acţionat după principiul "Şi mâna greblă se făcu..." Au subtilizat de la Japonia insulele Kurile şi sudul insulei Sahalin. De la Germania, regiunea care este astăzi cunoscută drept "enclava Kaliningrad". În 1944 ruşii au anexat, pur şi simplu, republica Tuva (o ţară cu o suprafaţă de aproximativ două treimi din suprafaţa României).

Pe undeva, este evident de ce Putin ameninţă cu "inventarierea" proprietăţilor în străinătate ale fostelor regimuri moscovite. În Occident s-au înmulţit vocile celor care cer confiscarea proprietăţilor şi conturilor Federaţiei Ruse şi folosirea lor în beneficiul Ucrainei. Ar fi corect ca agresorul să plătească. Din păcate, nu este atât de simplu. Multe firme occidentale, din naivitate sau din indiferenţă morală, au investit masiv în Rusia. Statul rus deja pune beţe în roate capitalului străin care dă semne că nu cooperează. Heineken a trebuit să îşi "vândă" afacerea din Rusia pe 1 (un) dolar.

Decretul lui Putin reflectă probabil şi un mod de operare deja oficializat la Moscova. Anul trecut a fost evacuat consulatul Federaţiei Ruse de la Ruse (Bulgaria). Acum autorităţile locale, care deţin clădirea evacuată, reclamă faptul că diplomaţii ruşi au distrus totul în urmă. Au luat cu ei robinete, chiuvete, ramele ferestrelor şi prizele din perete. Un membru al consiliului local, indignat, a cerut chiar ca ruşii să ia cu ei şi monumentul ostaşului sovietic, care este în apropierea fostului consulat. Iată un punct în care aş fi de acord ca Rusia să îşi recapete câteva dintre aceste foste proprietăţi. Le-ar sta mai bine la Moscova decât în Europa de Est pe care ostaşii sovietici au ocupat-o cândva.