Pandemia de COVID-19 a întărit convingerea cetăţenilor că Uniunea Europeană este cadrul potrivit pentru a dezvolta soluţii eficiente pentru combaterea COVID-19 şi a efectelor sale, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.
La finalul anului 2020, mai mulţi respondenţi au considerat că lucrurile merg într-o direcţie bună la nivelul UE în comparaţie cu propria ţară. În plus, aproape trei din patru respondenţi la nivel european (72%) consideră că planul de redresare al UE ar permite economiei ţării lor să îşi revină mai rapid în urma efectelor negative ale pandemiei de coronavirus.
Un nou sondaj comandat de Parlamentul European şi realizat în perioada noiembrie-decembrie 2020 de Kantar constată o creştere cu zece puncte procentuale a numărului de cetăţeni la nivelul UE care au exprimat o opinie pozitivă cu privire la UE (50%) în comparaţie cu toamna anului 2019. Dintre românii participanţi la acest sondaj, 52% se arată pozitivi cu privire la UE. 66% dintre respondenţii la acest sondaj sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene.
Cu toate acestea, perspectiva individuală rămâne pesimistă în faţa pandemiei care continuă: 53% dintre respondenţii din UE consideră că situaţia economică din ţara lor va fi mai gravă peste un an în comparaţie cu situaţia actuală. 46% dintre respondenţii din România se aşteaptă la o situaţie economică mai gravă peste un an. Doar unul din cinci respondenţi la nivelul UE (21%) consideră că situaţia economică naţională s-ar îmbunătăţi în anul următor. Peste jumătate dintre respondenţii din statele UE (52%) se aşteaptă ca peste un an condiţiile lor individuale de viaţă să fie aceleaşi ca în prezent. Un sfert dintre respondenţi (24%) consideră că vor fi şi mai dezavantajaţi într-un an, în timp ce 21% cred că le va fi mai bine.
Probabil determinată de aceste consecinţe percepute, cetăţenii formulează o nouă prioritate politică de vârf pentru Parlamentul European: 48% dintre respondenţii la nivelul UE doresc ca lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor sociale să ocupe un loc prioritar pe ordinea de zi. Aceasta este prima prioritate în toate statele membre ale UE, cu excepţia Finlandei, Cehiei, Danemarcei şi Suediei, unde lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii are prioritate. La nivel european, următoarele priorităţi indicate de cetăţeni sunt măsurile pentru combaterea terorismului şi criminalităţii (35%), pentru creşterea accesului la educaţie de calitate (33%) şi cele pentru protejarea mediului înconjurător (32%).
În România, lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor sociale este considerată o prioritate de 44% dintre respondenţi, urmată de măsuri pentru creşterea accesului la educaţie de calitate (34%) şi de măsuri pentru asigurarea accesului la hrană sigură pentru cetăţeni şi un nivel de viaţă decent pentru fermieri (27%).
O modificare similară apare, de asemenea, în clasificarea de către cetăţeni a valorilor fundamentale pe care Parlamentul European ar trebui să le apere. În timp ce apărarea drepturilor omului în întreaga lume (51%) şi egalitatea între bărbaţi şi femei (42%) rămân pe primele locuri la nivel UE, solidaritatea dintre statele membre este pe locul al treilea, 41% dintre respondenţii europeni dorind ca Parlamentul să apere această valoare mai presus de toate celelalte, comparativ cu 33% în urmă cu un an.
Apararea drepturilor omului în întreaga lume este prima valoare indicată şi de respondenţii din România (46%). Solidaritatea între statele membre (40%) şi libertatea de exprimare (36%) sunt următoarele două valori fundamentale indicate de respondenţii din România.
Pandemia şi alte provocări globale, cum ar fi urgenţa climatică, susţin apelul cetăţenilor la o reformă fundamentală a UE. 63% dintre respondenţii europeni doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important în viitor, ceea ce reprezintă o creştere cu 5 puncte procentuale faţă de toamna anului 2019. În România, 69% dintre respondenţi doresc un rol mai important pentru Parlamentul European. Imaginea pozitivă a UE era în creştere la finalul anului trecut, la fel şi apelul la schimbare: doar 27% sprijină UE doar în modul în care a fost realizată până în prezent, în timp ce 44 % "mai degrabă sprijină UE", dar doresc o reforma a acesteia. Alţi 22% se arată "mai degrabă sceptici cu privire la UE, dar ar putea să îşi schimbe din nou punctul de vedere în lumina unei reforme radicale".
Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli a declarat: "Mesajul acestui sondaj este clar: cetăţenii europeni sprijină Uniunea Europeană şi consideră că UE este cadrul potrivit pentru a căuta soluţii la criză. Însă reforma UE este în mod clar ceva pe care cetăţenii doresc să îl vadă şi acesta este motivul pentru care trebuie să lansăm cât mai curând posibil Conferinţa privind viitorul Europei."