SPECIALIŞTI STRĂINI: "Legea română a insolvenţei persoanelor fizice este incompletă şi greşită"

Legea insolvenţei persoanelor fizice, aprobată recent în ţara noastră şi care urmează să intre în vigoare la finalul acestui an, este incompletă şi greşită, în comparaţie cu setul de principii care stau la baza reglementărilor din alte state şi care reprezintă "un adevărat cod genetic al procedurilor de insolvenţă", după cum au afirmat, la finalul săptămânii trecute, specialiştii prezenţi la conferinţa internaţională organizată de Casa de avocatură Piperea şi Asociaţii.

Dintre experţii prezenţi la eveniment, Gheorghe Piperea îi aminteşte, pe pagina sa de Facebook, pe Leif Clark, fost judecător în Texas (SUA) şi actual consultant al Băncii Mondiale, Phillipe Rousel - Galle, profesor la Universitatea Paris Descartes, Agustin Bou, avocat spaniol.

"Cu siguranţă, legea este şi contrară Constituţiei", apreciază avocatul Piperea, adăugând: "Din păcate, preşedintele României nu a observat asta la timp, lăsând legea să intre în circuitul civil şi făcând certă apariţia de modificări masive la lege chiar înainte de intrarea sa în vigoare.

Spre exemplu, Leif Clark a spus, în legătură cu descărcarea de datorii pentru falimente personale scuzabile, că nu există nicio raţiune legală sau etică pentru ca marile corporaţii, ultra-managerii lor, micile companii şi asociaţii lor, precum şi profesioniştii - persoane fizice să fie descărcaţi de toate datoriile în urmarea închiderii unui faliment scuzabil, iar simplii particulari să fie ţinuţi datori la infinit faţă de creditorii lor (adaug eu, mai ales faţă de colectorii de creanţe şi faţă de fondurile de hedging care «investesc» în case de locuit din care au fost sau vor fi evacuate familii, casele rămânând goale şi ruinându-se în lipsă de alţi cumpărători). Este o concluzie pe care au susţinut-o atât spaniolul Agustin Bou, cu exemple din legislaţia ţării sale, cât şi Phillipe Rousel - Galle, aşişderea. Or, legea noastră votată cu atât de mult entuziasm în Parlament şi promulgată în necunoştinţă de cauză de Klaus Iohannis nu este, nici pe departe, un lucru bine făcut".

Domnul Piperea subliniază că descărcarea de datorii, chiar dacă debitorul este de bună credinţă, nu se produce decât parţial (în proporţie de maxim 60%) şi doar în termen de 1-5 ani de la închiderea procedurii lichidării. Nu există nicio motivaţie realistă pentru că debitorii să apeleze la acest gen de "protecţie", apreciază domnia sa.

Potrivit domniei sale, Leif Clark a opinat că nu există nicio motivaţie pentru un debitor ca să depună eforturi pentru a plăti mai mult din datoriile pe care le are dacă nu i se oferă ceva în schimb: "Acest bun, în 99% din situaţii, este casă de locuit a sa şi a familiei sale. Or, în procedura reglementată de această lege, casa de locuit este, practic, primul şi, de regulă, singurul lucru de valoare care se vinde/lichidează. De ce ar mai insista un debitor să îşi plătească datoriile când este sigur că îşi pierde casa?

Mai mult decât atât, în procedura lichidării, casa poate fi luată în contul creanţei de bancă, dar debitorul rămâne ţinut de tot restul datoriei, tot restul vieţii. Cum s-ar putea asigura aşa-numită «a doua şansă» în acest caz, în care, în loc ca debitorului să i se şteargă toate datoriile, ca urmare a lăsării casei în mâinile creditorilor, lui i se impune să plătească tot restul datoriei?"

Gheorghe Piperea subliniază că insolvenţa se poate transmite prin moştenire: "dacă succesorul unui debitor decedat în perioada în care era în insolvenţă sau lichidare judiciară este atât de neatent încât să accepte moştenirea, el va fi devenit imediat falit, căci starea patrimonială a decedatului i se transmite moştenitorului naiv; dacă acesta refuză moştenirea, atunci aceasta devine vacantă şi datoriile din faliment ale decedatului se şterg".

Legea nu spune absolut nimic despre datoriile fiscale şi nici despre datoriile la furnizorii de utilităţi, mai atrage atenţia Gheorghe Piperea, precizând că, în condiţiile în care băncile îşi asigură, cel puţin în parte, recuperarea creanţelor din bunurile ipotecate în favoarea lor de către debitor, fiscul şi furnizorii de utilităţi vor fi singurii care vor fi nevoiţi să accepte ştergerea de datorii consecutivă lichidării judiciare.

"Şomerii care doresc să muncească dar nu găsesc de lucru nu au acces la această lege", spune avocatul, adăugând că aceştia sunt cei care ar avea cea mai mare nevoie de protecţia tribunalului.

Domnul Piperea mai sesizează şi aspectul privitor la "refuzul regulii dării în plată cu efect liberatoriu", care, în opinia sa, printre altele, înseamnă şi încălcarea Directive europene din domeniu.

Proiectul legislativ a fost iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall. Mai multe astfel de iniţiative au fost depuse, în ultimii ani, spre dezbatere, în Parlament, una dintre ele aparţinându-i avocatului Piperea.