SRI, DESPRE ACUZAŢIILE LUI DANIEL DRAGOMIR: Serviciul nu monitorizează dosarele penale şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete

Serviciul Român de Informaţii (SRI) susţine că nu monitorizează dosarele penale şi nu poate determina în niciun fel modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal, răspunzând, astfel, acuzaţiilor fostului ofiţer al Serviciului, Daniel Dragomir, care a declarat într-o emisiune TV că rechizitoriile unor dosare erau făcute de SRI, iar procurorii doar le semnau, potrivit News.ro.

Într-un comunicat transmis vineri de Serviciul Român de Informaţii se arată: "Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem să precizăm foarte clar că SRI nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni".

Reprezentanţii instituţiei afirmă că nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată, la orice nivel, ofiţerii putând face cercetări penale doar în cazul infracţiunilor de terorism şi al infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, dar numai sub supravegherea procurorului.

SRI mai arată: "Ca atare, până la decizia CCR (Curţii Constituţionale a României, n.r.), din martie 2016, a existat o cooperare între ofiţerii de informaţii şi procurori, dar ea s-a desfăşurat cu stricta respectare a legislaţiei în vigoare, într-un cadru instituţional statuat. În faza de judecată, Serviciul are obligaţia de a prezenta şi preda instanţei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat".

Instituţia precizează că a existat un singur Protocol de cooperare cu Parchetul General, care prevedea, ca domeniu al colaborării, "activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra securităţii naţionale şi a celor de terorism, precum şi a altor infracţiuni grave, obiectivele fiind schimbul de informaţii şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce reveneau PICCJ (Parchetul General, n.r.) pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică".

"Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezintă o îndeplinire, de către ambele părţi, a obligaţiei legale de a-şi acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, şi nu o imixtiune în independenţa justiţiei sau a magistraţilor", mai afirmă reprezentanţii Serviciului.

Acetia susţin că SRI nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal, SRI având obligaţia, în faza de începere a urmăririi penale, de a transmite informări cu privire la săvârşirea de fapte penale şi de a acorda sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea la dispoziţia acestora a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu săvârşirea de infracţiuni.

"Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii", subliniază reprezentanţii instituţiei.

De asemenea, ei spun că există mecanisme interne de verificare şi control al modului în care personalul SRI îşi desfăşoară activitatea şi misiunile, conducerea Serviciului impunând "toleranţă zero faţă de orice abuz sau abatere de la lege şi conduita profesională".

"Serviciul Român de Informaţii îndeamnă orice persoană care deţine probe sau indicii cu privire la depăşirea cadrului legal în instrumentarea unor cauze penale să le prezinte de îndată organelor de cercetare penală. Vă asigurăm că Serviciul Român de Informaţii este direct interesat să asigure respectarea Constituţiei şi legilor ţării, fără a tolera nici cea mai mică abatere. Mai mult, întotdeauna ne-am arătat disponibiltatea de a sprijini orice demers care are ca scop înfăptuirea Justiţiei", explică SRI, menţionând că instituţia nu promovează sau lezează în niciun fel interesele unui partid politic sau persoane fizice sau juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acesora care contravin securităţii naţionale.

În comunicat se mai arată: "SRI respectă cu stricteţe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM (Consiliului Superior al Magistraturii, n.r.) ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraţilor completate anual. Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicţiilor, ca atare orice altă speculaţie este falsă!".

Reprezentanţii instituţiei punctează că mandatele de supraveghere pe profil de prevenire şi combatere a terorismului nu au fost folosite în alte scopuri.

"Fondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitaţi să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în ţară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetăţeniei române, neacordarea unei forme de protecţie în România", subliniază aceştia.

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, miercuri, că procurorul şef al DNA a sesizat Inspecţia Judiciară în baza legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în urma afirmaţiilor făcute în 11 septembrie, la un post de televiziune, de fostul ofiţer SRI Daniel Dragomie, inculpat trimis în judecată pentru fapte de corupţie şi asimilate corupţiei.

"Astfel, numitul Daniel Dragomir a lăsat să se înţeleagă faptul că rechizitoriile Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu se sprijină pe probaţiunea instrumentată de procurori în baza dispoziţiilor procesual penale, ci că ar fi întocmite de angajaţii unei alte instituţii, respectiv S.R.I., iar rolul procurorilor D.N.A. s-ar rezuma la semnarea şi trimiterea la instanţă a rechizitoriilor", afirmă DNA, într-un comunicat de presă.

Potrivit DNA, sesizarea către Inspecţia Judiciară are în vedere faptul că afirmaţiile sunt calomnioase şi denigratoare, sunt făcute de o persoană care în prezent este inculpată, judecată în apel de către Curtea de Apel Bucureşti, au potenţial de a submina autoritatea judecătorească şi de a pune în discuţie deontologia profesională a magistraţilor. De asemenea, DNA consideră că declaraţiile fostului ofiţer SRI au un impact major asupra opiniei publice, fiind de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar şi creează dubii greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, acreditând ideea că activitatea procurorilor implicaţi în înfăptuirea procesului judiciar se desfăşoară cu încălcarea principiului consacrat de articolului 2 din Codul de procedură penală, conform căruia procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege.

La începutul acestei săptămâni, Daniel Dragomir a declarat, la România TV, că rechizitoriile prezentate de procurorii DNA în instanţă erau scrise de ofiţerii SRI. "Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă, în speranţa că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare pentru a asigura culoarele necesare pentru asigurarea condamnării", a susţinut Daniel Dragomir.

Fostul angajat SRI a mai spus că Serviciul se ocupa şi de completele de judecată: "Se trimiteau bileţele, prin mesageri anume desemnaţi către judecători anume desemnaţi. Erau relaţii personale între judecători şi ofiţeri care erau implicaţi în câmpul tactic, relaţii dezvoltate în timp, spre exemplu generalul Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziţii. Al doilea caz, pe bază de şantaj, cum ar fi fost arhiva SIPA şi în al treilea rând al ofiţerilor acoperiţi în Justiţie. Când vorbim de ofiţeri acoperiţi între procurori şi judecători, se încalcă grav Constituţia".

Daniel Dragomir, acuzat că a pus la cale spionarea familiei şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, a stat în arest preventiv din 14 septembrie până în 29 decembrie 2016, în dosarul "Black Cube", în care este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la fals informatic, în formă continuată şi instigare la violarea secretului corespondenţei.

Procurorii DIICOT susţin că Daniel Dragomir a luat legătura cu un reprezentant al companiei israeliene "Black Cube", căruia i-a spus că vrea denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea lui în judecată de către DNA, cerând demararea operaţiunii "Tornado".

De asemenea, Daniel Dragomir a fost condamnat, în decembrie 2016, de Tribunalul Bucureşti la o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, în dosarul în care a fost acuzat că a cerut şi primit peste 460.000 de euro de la omul de afaceri Rami Ghaziri, administrator al "Agroli Crevedia", decizia nefiind definitivă.