Statele mici din UE cer menţinerea dreptului de veto cu privire la reformele fiscale

Miniştrii de Finanţe din micile state membre ale Uniunii Europene s-au opus, ieri, unui plan destinat limitării puterilor guvernelor de a bloca reformele UE în domeniul taxelor, o mişcare care reduce şi mai mult şansele introducerii unei taxe la nivel european pentru marile companii din sectorul digital, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

De mai mulţi ani, o serie de state membre cu o populaţie mai mică blochează eforturile destinate eliminării portiţelor care permit evaziunea fiscală şi, în unele cazuri, chiar spălarea de bani în blocul comunitar. Multe din aceste state îşi apără dreptul de a decide asupra propriilor lor legi în domeniul taxelor şi de a atrage companii străine prin oferirea de stimulente fiscale.

În încercarea de a depăşi impasul, luna trecută, Comisia Europeană a propus eliminarea, graduală, a dreptului de veto pe care îl au statele membre când vine vorba de revizuirea legislaţiei fiscale. Executivul comunitar vroia o tranziţie progresivă de la unanimitate la sistemul de vot cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii fiscale a UE.

Potrivit Reuters, la reuniunea miniştrilor de Finanţe care a avut loc luni şi marţi la Bruxelles, reprezentanţii Luxemburgului, Maltei, Lituaniei, Olandei şi Suediei au cerut menţinerea dreptului lor de veto. Un singur vot contra este suficient pentru a bloca o programată revizuire a legislaţie fiscale în blocul comunitar.

De asemenea, Comisia Europeană, condusă de fostul premier luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a refuzat să utilizeze o regulă care ar fi permis adoptarea reformelor fis­cale cu o majoritate calificată, ceea ce ar fi pus practic capăt dreptului de veto.

Actualul ministru luxemburghez de Finanţe, Pierre Gramegna, a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai reformei propuse de Comisie. El le-a spus jurnaliştilor că păstrarea principiului unanimităţii în deciziile care ţin de taxe este "extrem de importantă".

Micul stat situat între Germania şi Franţa blochează de mai mulţi ani o revizuire a regulilor UE în domeniul combaterii evaziunii fiscale care cere schimbul de informaţii cu privire la conturile bancare deţinute de cetăţenii străini. În plus, Luxemburg este şi unul din oponenţii introducerii unei baze fis­cale comune în UE care ar limita puterea statelor de a oferi stimulente marilor corporaţii.

Alte state mici, în frunte cu Irlanda, au blocat proiectul unei taxe comune pentru veniturile digitale. Acest lucru a determinat mai multe ţări, printre care Franţa, Italia şi Spania să adopte o taxă similară la nivel naţional, în pofida riscului că acest lucru ar slăbi piaţa UE. O nouă încercare privind o versiune modificată a unei taxe digitale la nivelul UE ar putea fi făcută în săptămâ­nile următoare, însă are şanse mici de succes.

În schimb, Germania şi Franţa, cele mai mari state din UE, au susţinut planul Comisiei de a decide pe baza majorităţii voturilor în anumite aspecte ce ţin de taxe. La o conferinţă comună organizată împreună cu omologul său francez, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a spus că reforma fiscală este necesară pentru a îmbunătăţi procesul de adoptare a deciziilor la nivelul UE.