Roboţii din filmele SF sunt foarte aproape să devină o realitate cotidiană. Paşii în acest sens sunt din ce în ce mai mari.
Cercetători susţinuţi de Elon Musk, fondatorul Tesla, şi investitorul Sam Altman, din Silicon Valley, au descoperit o modalitate nouă de a utiliza software-ul pentru a învăţa o mână robotică sarcini noi, o descoperire care ar putea reduce costul de a învăţa roboţii să efectueze sarcini facile pentru oameni, transmite Reuters, citat de news.ro. Membri ai OpenAI, un grup non profit de cercetări în domeniul Inteligenţei Artificiale, fondat în 2015, au anunţat că au învăţat o mână robotică să rotească un cub inscripţionat cu mai multe culori şi litere până la aşezarea acestuia cu o anumită faţă în sus. Sarcina a fost simplă, dar progresul a constat în modul în care a dobândit mâna această abilitate. Învăţarea a avut loc printr-o simulare software, iar apoi a fost transferată cu o relativă uşurinţă în lumea fizică.
Asta rezolvă o dificultate pentru mâinile robotice, care arată ca mâna unui robot din filmul Terminatorul. Mâinile sunt disponibile pe piaţă de ani de zile, dar programarea lor este dificilă. Inginerii pot scrie un cod specific pentru fiecare sarcină nouă, care necesită de fiecare dată un program scump, dar roboţii pot fi echipaţi cu software care le permite să înveţe prin antrenament fizic. Antrenamentul poate dura luni de zile sau chiar ani şi implică propriile probleme, de exemplu, dacă o mână robotică scapă o piesă, un om trebuie să o ridice şi să o pună la loc. Şi acest lucru costă mult. Cercetătorii au încercat să reducă aceşti ani de antrenament fizic şi să distribuie sarcinile pe mai multe computere, pentru o simulare software care poate face pregătirea în ore sau zile, fără ajutor uman. Ken Goldberg, profesor de robotică la Universitatea Berkeley din California, a spus că cercetările prezentate luni de OpenAI reprezintă un rezultat important în direcţia acestui obiectiv.
Un progres important al cercetării realizate de OpenAI este transferarea competenţelor învăţate de mâna robotică prin intermediul software-ului în lumea reală, depăşind distanţa care exista între simulare şi sarcinile fizice.