Fără doar şi poate Bucureştiul este un oraş cu deficit major în ceea ce priveşte reţeaua de parcări publice. În ultimul an, Primarul General Sorin Oprescu a dezvoltat o strategie pentru parcaje care prioritizează doi indicatori ce trebuie îmbunătăţiţi urgent - fluidizarea traficului prin eliberarea benzilor ocupate de maşini parcate şi construirea de noi parcări de dimensiuni mari.
În acest moment, se lucrează la eliberarea amplasamentului primei parcări subterane de la Universitate, urmând ca în maximum 18 luni să avem prima parcare subterană publică cu un număr de 380 de locuri de parcare, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.
Săptămâna viitoare încep licitaţiile pentru alte două parcări subterane - Edgar Quinet şi Piaţa Charles de Gaulle. Licitaţiile sunt tot în forma concesiunii de lucrări şi servicii, adică cu investiţie atrasă din mediul privat. În total, aceste două parcări totalizează peste 1.000 de locuri de parcare. Până la sfârşitul anului, se vor licita şi parcările subterane de la Alba Iulia, Dorobanţi, Walter Mărăcineanu, Esplanada Gara Băneasa şi Piaţa Presei Libere. Acestea vor însuma un număr de aproximativ 6.000 de locuri de parcare.
Peste 7.000 de locuri de parcare în subteran (în zone centrale şi semicentrale) vor intra în circuitul public în următoarele 24 de luni.
În momentul în care parcările respective vor fi operate, în zona de impact a acestora se va aplica un regulament strict de parcare, astfel încât aceste parcări să aibă impactul dorit în primul rând asupra traficului, dar şi asupra îmbunătăţirii zonelor din punct de vedere urbanistic.
În prezent, niciuna dintre primăriile de sector şi nici Primăria Capitalei nu au competenţe legale de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar pe marile bulevarde. La Primăria Municipiului Bucureşti există un proiect de hotărâre privind ridicarea, transportul şi depozitarea autovehiculelor staţionate neregulamentar pe arterele administrate de Municipalitate, proiect respins de două ori de consilierii municipali şi care se află în acest moment în dezbaterea unei comisii interne.
Proiectul a fost iniţiat în scopul reglementării acestei activităţi, pornindu-se de la realitatea existentă, aceea că la nivelul sectoarelor 1, 2, 3, 4 şi 6 au fost înfiinţate aceste servicii în baza hotărârilor consiliilor locale, condiţiile şi nivelul tarifelor fiind diferite. Mai mult, hotărârile consiliilor locale sunt netemeinice, prin acestea reglementându-se pentru un domeniu ce nu le aparţine şi nu au competenţa de administrare, iar profiturile obţinute de primăriile de sector sunt mici în raport cu sumele încasate din prestarea serviciului şi nu au o destinaţie stabilită, se mai arată în comunicatul de presă al Primăriei Generale Bucureşti.