Studenţii, "refugiaţi" în marile oraşe!

Pe 1 octombrie începe un nou an universitar, iar în aceste zile, marile oraşe se confruntă cu un adevărat val de "refugiaţi" aflaţi în căutarea unui loc de cazare la cămin sau a unei chirii cât mai ieftine. De 25 de ani, la sfârşitul lunii septembrie, studenţii se confruntă cu aceleaşi probleme şi niciun ministru al educaţiei sau şef de guvern nu a găsit rezolvarea acestei chestiuni. Grija faţă de viitorii intelectuali ai ţării este minimă şi acum contrastează puternic cu toate pregătirile care se fac pentru primirea refugiaţilor din Africa de Nord sau din Orientul Mijlociu. Pentru un student cazat într-un cămin insalubru, care cu greu îşi poate asigura masa zilnică din puţinii bani primiţi de la părinţi, atitudinea oficialilor europeni care impun cote de refugiaţi, cote de hrană, standarde ridicate la cazare poate părea deplasată. Nu demult circula la televiziuni un spot în care un client se revolta împotriva celui care îi oferea un serviciu de proastă calitate, susţinând că "este european şi are drepturi". Şi studenţii autohtoni sunt europeni şi ar avea dreptul să studieze în condiţii decente, nu la limita sărăciei şi a mizeriei.

Reprezentanţii studenţilor au abordat şi problema refugiaţilor, îndemnând autorităţile la "umanitate şi solidaritate", dar au vorbit deschis şi despre problemele lor.

Cu două săptămâni înainte de începerea noului an universitar, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a atras atenţia asupra deficitului de locuri de cazare cu care se confruntă universităţile autohtone, aproximativ un sfert dintre studenţii care au nevoie de un loc de cazare neputând beneficia de acest drept, criticând decizia guvernului de a solicita universităţilor să pună la dispoziţie locuri de cazare din căminele lor pentru refugiaţi. Vlad D. Cherecheş, preşedintele ANOSR, a vorbit despre criza locurilor de cazare şi criza refugiaţilor: "Este inacceptabil ca în România europeană a anului 2015 încă să mai vorbim de studenţi care nu beneficiază de un loc de cazare într-un cămin studenţesc, de studenţi care locuiesc 5-6 într-o singură cameră, de camere de cămin pline de igrasie şi de gândaci care învaţă cot la cot cu studenţii. Ne-ar plăcea să vedem nişte investiţii serioase din partea guvernului în acest domeniu şi nişte fonduri alocate transparent, după nişte criterii publice bine stabilite şi în funcţie de o analiză a necesităţilor reale ale studenţilor.Criza refugiaţilor provoacă multă emoţie în întreaga Europă şi iată că din cauza acestei situaţii nefericite am ajuns să aducem din nou în atenţia opiniei publice situaţia căminelor studenţeşti din România. Considerăm că ministrul educaţiei s-a grăbit atunci când a cerut universităţilor să ofere locuri de cazare pentru refugiaţi. Suntem convinşi că există soluţii mult mai constructive pentru a veni în sprijinul acestora, şi aş putea aminti acum doar de multe internate de liceu care acum sunt nefolosite sau, mai ales, de multe unităţi militare care acum sunt goale. Ne dorim ca refugiaţii să beneficieze de tot sprijinul statului român şi să reuşească să treacă peste momentele dificile cu care se confruntă acum, dar, în acelaşi timp, ne dorim ca studenţilor din România să le fie respectate drepturile fundamentale şi să le fie asigurat accesul la educaţie fără bariere". Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a dorit să tragă un semnal de alarmă asupra celor mai importante probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ superior din ţara noastră în acest moment: corupţia şi subfinanţarea. De asemenea studenţii consideră că fondul de burse este mult prea mic, că dotarile din laboratoare, săli de studiu şi biblioteci sunt necorespunzătoare, iar reducerile pentru transportul în comun şi pe căile ferate sunt departe de aşteptări.