STUDIU EY EUROPEAN ATTRACTIVENESS SURVEY: Volatilitatea afectează strategia, în timp ce atractivitatea pe termen lung induce încredere, privind investiţiile străine directe în Europa

Atractivitatea Europei pentru ISD a arătat semne de revenire după pandemia de COVID-19, înregistrând o creştere de 5% a numărului de proiecte anunţate în 2021 comparativ cu 2020, potrivit celui mai recent studiu anual EY European Attractiveness Survey, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, în acelaşi timp, noul mediu geopolitic şi economic, creat în principal de războiul din Ucraina, înseamnă posibile probleme pentru atractivitatea pe termen scurt a Europei în materie de investiţii. Cu toate acestea, atractivitatea pe termen lung a acestei regiuni rămâne solidă, 64% dintre investitorii respondenţi fiind de părere că atractivitatea Europei se va îmbunătăţi în următorii trei ani.

Studiul EY European Attractiveness Survey se bazează pe un studiu calitativ, derulat în perioada februarie - aprilie 2022, în rândul a 501 investitori internaţionali din mai multe sectoare, tipuri de activitate şi zone, precum şi pe o analiză cantitativă a proiectelor ISD anunţate în 44 de ţări europene în 2021.

Studiul a constatat că revenirea de după pandemie şi "reformele Macron" au făcut ca investiţiile în Franţa să crească cu 24% la 1.222 de proiecte în 2021. Investiţiile în Regatul Unit s-au menţinut constante, majorându-se cu 2% la 993 de proiecte. Londra rămâne cel mai atractiv oraş pentru ISD, 34% dintre respondenţii conducători executivi plasând-o printre principalele trei oraşe destinaţii pentru investiţii. În schimb, numărul de proiecte din Germania a scăzut cu 10% la 841. Cu toate acestea, a atras proiecte industriale, de mari dimensiuni, mai ales în industria auto şi în industria electronicelor. Povestea se schimbă în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă, un proiect ISD mediu creând 68 de locuri de muncă în Regatul Unit, 45 în Germania şi numai 38 în Franţa.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale: "Europa rămâne competitivă în atragerea de investiţii străine directe din interiorul continentului, din SUA şi din alte regiuni. Efectele războiului sunt semnificative în cazul companiilor cu prezenţă în Europa, de la creşterea accelerată a costului energiei şi mărfurilor, la sancţiunile economice, tensiunile sociale şi riscurile sporite de atacuri cibernetice. Totuşi, este îmbucurător să vedem că investitorii pot privi dincolo de aceste provocări şi consideră Europa o destinaţie atractivă pentru investiţii pe termen lung."

Producţia, logistica şi proiectele de cercetare-dezvoltare au crescut cu 22% în 2021, în parte datorită reorganizării lanţurilor de aprovizionare, un proces care se pare că va continua. 53% dintre respondenţi au în vedere iniţiative de "nearshoring", adică aducerea operaţiunilor mai aproape de clienţi (un procent de peste două ori mai mare faţă de anul trecut). 43% dintre respondenţi analizează posibilitatea unor iniţiative de "re-shoring", adică readucerea activităţilor pe piaţa internă, comparativ cu 20% în 2021. Revenirea activităţii industriale este, în parte, unul dintre motivele pentru performanţele ridicate ale multor ţări sud-europene, subliniază sursa cittată.

Europa Occidentală a fost afectată mai mult decât restul continentului din cauza dependenţei sale de investiţiile în servicii, a căror necesitate s-a diminuat pe fondul extinderii telemuncii şi modelelor de muncă hibridă. De exemplu, companiile au anunţat cu 25% mai puţine birouri de vânzări şi marketing în 2021.

Investitorii îşi păstrează optimismul în ceea ce priveşte atractivitatea Europei, în pofida războiului din Ucraina. Dacă lanţurile de aprovizionare sunt perturbate până în punctul în care companiile încep iniţiative fie de "re-shoring", fie de "nearshoring" în Europa, atunci investiţiile în producţie în Europa ar putea creşte. Cel mai probabil rezultat este persistenţa sancţiunilor şi a perturbărilor lanţurilor de aprovizionare, iar, în acest caz, vor exista efecte precum inflaţia preţurilor mărfurilor, tensiuni geopolitice şi riscuri crescute de atacuri cibernetice asupra marilor companii şi infrastructurii esenţiale.

Dincolo de actualul context economic şi geopolitic, studiul evidenţiază mulţi factori structurali care ar putea avea un impact asupra atractivităţii pe termen lung a continentului pentru ISD. Datele studiului relevă cinci priorităţi principale:

1.Investiţii în digital: cel mai important factor care determină unde investesc companiile este nivelul de adoptare a tehnologiei de către consumatori, cetăţeni şi autorităţi

2.Sustenabilitatea ca avantaj competitiv: companiile au plasat abordările politicilor faţă de schimbările climatice şi durabilitate drept al doilea cel mai important factor care determină unde investesc

3.Nevoia de noi angajaţi: abilităţile noi în rândul forţei de muncă este una dintre principalele două priorităţi în evaluarea destinaţiei ISD în rândul respondenţilor, în special în raport cu tranziţia verde şi cea digitală ale Europei

4.Flexibilitate fiscală şi pragmatism: gradul de digitalizare a sistemelor autorităţilor fiscale este cel mai important factor din domeniul fiscalităţii care determină unde investesc companiile

5.Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii din partea decidenţilor politici: întreprinderile mici şi mijlocii (cu venituri mai mici de 1,5 miliarde de euro) au fost cel mai puternic afectate de pandemie şi prezintă o probabilitate mai mică de a îşi reactiva planurile în materie de ISD (83% dintre companiile mari faţă de 44% dintre IMM-uri), se menţionează în comunicat.