Un sondaj realizat de Kaspersky Lab a demonstrat că numai 38% dintre utilizatori creează câte o parolă complexă pentru fiecare cont, în timp ce o persoană din şapte (14%) are o singură parolă pentru toate conturile sale, potrivit unui studiu Kasperky remis redacţiei.
Potrivit unui studiu Kasperky remis redacţiei, aceşti utilizatori riscă să le fie compromise mai multe conturi simultan, în cazul unui furt de date, iar gradul de risc nu este cu mult mai mic pentru aceia care folosesc câteva parole pentru un număr mai mare de conturi (36%) sau pentru cei care folosesc variaţiuni ale aceluiaşi tipar (12%).
Un procent de 25% dintre utilizatorii chestionaţi au avut contul atacat în ultimul an.
"Din păcate, multe persoane nu îşi dau seama exact de pericolele din lumea vrituală şi nu iau suficient de în serios protecţia datelor personale atunci când sunt online, crescând semnificativ riscul de a le pierde", explică David Emm, cercetător principal al securităţii la Kaspersky Lab. "O parolă puternică, diferită pentru fiecare cont în parte, este o măsură elementară de protecţie a identităţii digitale. Vă puteţi gândi la un singur algoritm de creare a parolelor, care să nu poată fi sparte uşor, dar pe care să le puteţi ţine minte. Există, de asemenea, programe speciale care creează şi stochează parolele în siguranţă", mai adaugă acesta.
Ceea ce complică şi mai mult lucrurile este că, potrivit unui alt studiu Kasperky Lab, un utilizator din zece vine cu parole formate din mai puţin de opt caractere, în timp ce 12% nu încearcă să-şi facă parolele mai greu de ghicit folosind, de exemplu, majuscule, combinaţii de cifre şi litere, semne de punctuaţie sau alte trucuri similare.
Utilizatorii se pun în pericol, păstrându-şi parolele în locuri uşor accesibile şi nesecurizate. Peste jumătate (57%) dintre respondenţi au recunoscut că îşi păstrează parolele pe o bucată de hârtie, în telefon, în documente din computer sau le au salvate în browser, conform sondajului.
În momentul în care browser-ul se oferă să le salveze parolele, o treime (36%) dintre respondenţi sunt gata să accepte, lăsându-se, astfel, pe mâinile infractorilor cibernetici sau ale persoanelor rău intenţionate care ar putea să preia controlul asupra dispozitivului lor. Această atitudine poate fi explicată prin faptul că mulţi utilizatori sunt convinşi că nu au informaţii confidenţiale în computere. Asta cred 27% dintre respondenţi, fără să-şi dea seama că parolele lor şi datele de autentificare sunt, în sine, o ţintă preferată a infractorilor cibernetici.