STUDIU Războiul cibernetic, o realitate

Anicipat cu aproape un deceniu în urmă, războiul cibernetic este o realitate a acestui moment. Diverse state nu se sfiesc să se atace în acest mod, distrugerile producând pagube financiare uriaşe. Specialişti în IT, dar şi militari de carieră au avertizat că secolul XXI va sta sub semnul războaielor cibernetice, care vor înclina decisiv balanţa economică. Atacurile de acest tip ansate de state devin din ce în ce mai frecvente, mai variate şi mai deschise, dublându-se între anii 2017-2020, arată un atudiu al HP. Pentru a dezamorsa tensiuni cibernetice şi pentru a preveni situaţiile în care statele sunt împlicate într-un conflict cibernetic, 70% dintre experţii chestionaţi spun că este nevoie de un tratat pentru conflicte cibernetice: "HP Inc. a anunţat rezultatele studiului Nation States, Cyberconflict and the Web of Profit, care arată că atacurile cibernetice lansate de state devin din ce în ce mai frecvente, mai variate şi mai deschise. Acest lucru ne aduce mai aproape ca oricând de momentul izbucnirii unui conflict cibernetic major". Cercetarea condusă de Mike McGuire, senior lecturer în Criminologie la Universitatea din Surrey şi sponsorizată de HP, evidenţiază o creştere de 100% a incidentelor semnificative care implică state, între anii 2017-2020. O analiză a peste 200 de incidente de securitate cibernetică, apărute din 2009 şi asociate cu activitatea statală, relevă faptul că, acum, companiile sunt ţinta cea mai obişnuită (35%). Urmează organizaţiile din sectorul apărării cibernetice (25%), domeniul media şi comunicare (14%), instituţiile guvernamentale şi de reglementare (12%) şi infrastructura critică (10%). Pe lângă analiza incidentelor cibernetice asociate statelor, studiul se bazează pe date colectate de la informatori din dark web şi pe informaţii obţinute în urma consultărilor cu un panel de 50 de experţi din domenii relevante (securitate cibernetică, intelligence, sectorul guvernamental, mediul academic şi structuri de apărare). "Rezultatele arată foarte clar o escaladare a tensiunilor, susţinute şi de existenţa unor structuri complexe aflate la limita infracţionalităţii economice cibernetice subterane - cunoscută ca Web of Profit", precizează studiul.

Principalele constatări ale studiului arată că 64% dintre experţi au declarat că în 2020 au constatat o escaladare a tesiunilor "îngrijorătoare" sau "foarte îngrijorătoare", iar 75% dintre aceştia spun că pandemia COVID-19 a fost o "oportunitate importantă" de exploatat pentru state. Atacurile care au vizat reţele de furnizori au crescut cu 78% în 2019; între 2017 şi 2020 s-au înregistrat 27 de astfel de atacuri distincte, care au putut fi asociate cu actori statali. Peste 40% dintre incidentele analizate au avut atât o componentă digitală, cât şi una fizică - de exemplu, un atac asupra unei centrale electrice - un fenomen denumit hibridizare. Tacticile utilizate de state cu scopul de a obţine date IP referitoare la COVID-19 par să fi fost testate de infractorii cibernetici; astfel statele au devenit beneficiari şi contribuitori ai Web of Profit, ceea ce înseamnă infracţionalitate economică cibernetică. Există dovezi că statele profită de aşa-numitele "Zero Day vulnerabilities" - breşe de securitate software, în timp ce 10%-15% din vânzătorii de pe dark net se îndreaptă către cumpărători atipici sau către intermediari ai unor protagonişti ascunşi, precum actorii statali, spun specialiştii. Mike McGuire, conducătorul studiului a declarat: "Dacă privim activitatea unui stat din perspectiva acestui raport, escaladările din ultimul an nu mai reprezintă o surpriză; semnale sunt de ceva timp. Statele alocă timp şi resurse semnificative pentru a avea un avantaj cibernetic strategic care să le susţină interesele naţionale, capacitatea de a culege informaţii şi puterea militară, prin spionaj, perturbări şi furt. Încercările de a obţine date IP despre vaccinuri şi atacurile cibernetice asupra reţelelor de furnizori demonstrează disponibilitatea statelor de a face orice pentru a-şi atinge obiectivele strategice". Una dintre concluziile raportului este că statele interacţionează cu şi profită de Web of Profit. Statele achiziţionează echipamente şi servicii de pe piaţa neagră a internetului, în timp ce instrumentele dezvoltate la nivel de stat ajung, de asemenea, pe piaţa neagră - precum Eternal Blue care a fost utilizat de hackerii WannaCry în 2017. Aproape două treimi (65%) dintre experţii din panel cred că statele câştigă bani de pe urma infracţionalităţii cibernetice, în timp ce 58% dintre aceştia spun că a devenit din ce în ce mai obişnuit ca statele să recruteze hackeri pentru a lansa atacuri. Dacă în 20% dintre cazurile analizate au fost utilizate instrumente sofisticate, în 50% au fost identificate instrumente accesibile, simple care au putut fi cumpărate uşor de pe piaţa neagră. Jumătate dintre instrumentele folosite au fost create pentru monitorizare, 15% pentru a accesa şi a se poziţiona în reţea, 14% pentru a distruge sau a vulnerabiliza, iar 8% pentru a extrage informaţii. Acest lucru sugerează faptul că statele se concentrează mai mult pe monitorizare decât pe furt de date, în efortul lor de a nu fi descoperite. Pentru a dezamorsa tensiuni cibernetice şi pentru a preveni situaţiile în care statele sunt împlicate într-un conflict cibernetic, 70% dintre experţii chestionaţi spun că este nevoie de un tratat pentru conflicte cibernetice. Totuşi, doar 15% dintre aceştia cred că o înţelegere în acest domeniu se va încheia în următorii 5-10 ani, în timp ce 37% cred că un astfel de demers va dura între 10 şi 20 de ani. Mai mult, 30% dintre experţi nu cred că un astfel de tratat cibernetic va fi încheiat vreodată. Specialişti consideră că un tratat pentru conflicte cibernetice va fi un pas foarte important.