STUDIU: Termocentralele pe cărbune din Balcanii de Vest au provocat aproape 19.000 de decese în Europa

Se estimează că aproximativ 19.000 de oameni au murit în ultimii trei ani ca urmare a poluării aerului produse de centralele pe lignit din Balcanii de Vest, potrivit unui raport publicat astăzi de CEE Bankwatch Network şi Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA). 12.000 dintre aceste decese ar fi putut fi prevenite, ele fiind atribuite emisiilor ilegale care depăşesc de peste 6 ori limitele asumate prin Tratatul Comunităţii Energetice, ce permite accesul ţărilor din Balcanii de Vest la piaţa de energie a UE. În România poluanţii purtaţi de curenţii de aer au provocat peste 450 de decese numai în 2020, conform unui comunicat remis redacţiei.

De Ziua internaţională dedicată aerului curat, cele două organizaţii atrag atenţia că activitatea de producţie a energiei din cărbune din Balcanii de Vest afectează ireversibil sănătatea oamenilor de pe întregul continent, potrivit sursei citate.

Deşi din 2018 au intrat în vigoare limite de emisii pentru toate statele semnatare ale Tratatului Comunităţii Energetice, centralele pe cărbune din Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord şi Kosovo emit SO2 la niveluri de cel puţin şase ori mai mari decât limita legală. Expunerea organismului uman la concentraţii crescute de SO2 produce afecţiuni respiratorii, iar pe termen lung este asociată cu creşterea ratelor de mortalitate prin boli cardiovasculare şi respiratorii.

Astfel, în ultimii trei ani se estimează că 7.000 de decese în ţări din Uniunea Europeană şi 3.700 în ţările din Balcanii de Vest au fost provocate de depăşirea limitelor de emisii, iar restul în regiuni chiar mai îndepărtate. În România sunt estimate aproximativ 360 de decese anual din cauza termocentralelor din Balcani care funcţionează ilegal, şi alte 95 atribuite importului de energie pe bază de cărbuni din aceste ţări. România a importat în perioada 2018-2020 1,7 TWh de electricitate, o cantitate mică faţă de consumul anual de 55 TWh, dar cu un impact foarte mare de mediu.

În total ţările din Balcanii de Vest au exportat 10,2 TWh în ultimii trei ani către ţări din Uniunea Europeană. Deşi această cantitate reprezintă doar 0,3% din consumul de electricitate al UE, emisiile de dioxid de sulf asociate acestor importuri sunt egale cu jumătate din emisiile de SO2 ale tuturor celor 221 de termocentrale din UE.

"Uniunea Europeană este parte a Comunităţii Energetice şi are putere de iniţiativă legislativă, astfel că statele membre, precum România, au la îndemână numeroase pârghii pentru a spori protecţia mediului şi a sănătăţii cetăţenilor atât în Balcanii de Vest cât şi în UE. De exemplu, aplicarea unei taxe de carbon la graniţă în sectorul energiei care ar descuraja producţia şi exportul de energie cu o intensitate crescută a emisiilor, sau impunerea unor sancţiuni mai dure ţărilor din Comunitatea Energetică pentru depăşirea limitelor de poluare din legislaţia în vigoare", spune Ioana Ciută, preşedinta Bankwatch România şi co-autoare a raportului.

Totuşi, nici respectarea limitelor de emisii nu asigură un aer complet curat. Diferenţa de 7.000 decese este atribuită emisiilor care se încadrează în limitele legii. Comisia Europeană actualizează o dată la 10 ani standardele de poluare în funcţie de cele mai bune tehnologii disponibile (BAT). În UE, noile BAT-uri au devenit obligatorii în august 2021. În ţările din Balcanii de Vest este însă în vigoare o versiune mai veche a Directivei, deja depăşită în UE din 2013.

"Termocentralele pe cărbune din Europa sau care fac parte din Comunitatea Energetică trebuie să se închidă treptat, iar până atunci să respecte legislaţia de mediu, acesta este mesajul raportului," a mai adăugat Ioana Ciută.

Majoritatea termocentralelor pe cărbune din România respectă legea privind poluanţii, însă şi aşa afectează sănătatea cetăţenilor. Conform unui alt raport al asociaţiei, acestea provoacă anual 500 de decese şi peste 11.000 de cazuri de boli respiratorii. Mai mult, exploatarea şi arderea cărbunelui are o contribuţie majoră la amplificarea efectului de seră, poluarea solului şi apei, se arată în comunicat.