SUA - alocare record pentru înzestrarea militară a Ucrainei şi a statelor din Flancul Estic al NATO

Administraţia Biden a notificat Congresul cu privire la alocarea a 2,8 miliarde dolari pentru finanţarea militară a Ucrainei şi a 18 dintre statele vecine ale acestei ţări, inclusiv membri inclusiv membri NATO şi parteneri de securitate regionali, care sunt "cei expuşi riscului unei viitoare agresiuni ruseşti". Printre cele 18 state de pe Flancul estic al NATO care vor primi sprijin militar american se numără şi România, conform informaţiilor transmise de AFP. Din noua tranşă de ajutor din partea Washingtonului, 675 milioane dolari sunt alocaţi ca ajutor direct sub formă de livrări de arme şi muniţii către forţele ucrainene. Restul sumei, până la concurenţa de 2,8 miliarde dolari va fi sub formă de împrumuturi şi subvenţii pentru achiziţionarea de arme americane pentru Ucraina şi statele vecine acesteia, situate le graniţa de vest a statului ucrainean. Aproximativ un miliard de dolari din această sumă va merge către Ucraina, iar restul va fi împărţit între România, Albania, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Georgia, Grecia, Kosovo, Letonia, Lituania, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia şi Slovenia, a precizat Departamentul de Stat.

SUA au aprobat deja împrumuturi şi granturi în valoare de 4 miliarde dolari pentru Ucraina şi vecinii săi, iar livrările de arme occidentale au permis forţelor ucrainene să oprească avansul rusesc prin lovirea liniilor lor logistice.

De altfel, preşedintele american Joe Biden a avut ieri o discuţie online cu aliaţii SUA consacrată următorilor paşi pentru susţinerea Ucrainei. Pe lângă liderii instituţiilor Uniunii Europene şi NATO, la dezbatere au participat şi şefii statelor de pe Flancul Estic al alianţei politico-militare, printre care se numără şi preşedintele Klaus Iohannis.

Astăzi, situaţia din Ucraina va fi discutată, la Bruxelles, de secretarul de stat american Antony Blinken cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

• 400 de ţinte ruseşti lovite de ucraineni cu sistemele americane HIMARS

După o săptămână de la începerea unei noi contraofensive, forţele ucrainene obţin progrese în sud, cu obiectivul ambiţios de a recuceri cea mai mare parte a regiunii Herson, ocupată de ruşi, până la sfârşitul anului, au declarat pentru CNN oficiali americani şi ucraineni de rang înalt. Ucraina a lovit peste 400 de ţinte ruseşti cu sisteme de rachete HIMARS furnizate de SUA, a declarat, ieri, generalul Mark Milley, preşedintele Statului Major Interarme al SUA, citat de Reuters.

"Vedem câştiguri reale şi măsurabile din partea Ucrainei în ceea ce priveşte utilizarea acestor sisteme. De exemplu, ucrainenii au lovit peste 400 de ţinte cu HIMARS şi au avut un efect devastator. În ciuda faptului că sunt depăşiţi în armament şi în personal, ucrainenii au demonstrat o competenţă tactică superioară şi au demonstrat o voinţă superioară de a lupta, de a lupta pentru propria lor ţară, de a lupta pentru libertatea lor", a spus generalul Mark Milley, la baza aeriană Ramstein din sudul Germaniei, după o reuniune a miniştrilor aliaţi ai SUA pentru a discuta despre cum să ofere Kievului sprijin pe termen lung în contracararea invaziei Rusiei.

"Ceea ce am văzut în regiunea Herson în primul rând sunt unele operaţiuni ofensive continue ale ucrainenilor. Ei continuă să facă unele mişcări înainte. Suntem conştienţi de faptul că au recucerit unele sate", a spus secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă al Forţelor Aeriene Pat Ryder.

Potrivit oficialilor ucraineni, obiectivul este de a cuceri cel puţin tot teritoriul de la nord sau vest de râul Nipru, inclusiv nu doar oraşul Herson, ci şi Nova Kakhovka, unde se află o importantă centrală hidroelectrică, precum şi canalul care alimentează Crimeea cu o mare parte din apă.

Actuala ofensivă din sud are o bază largă - se întinde pe o lăţime de peste 160 de kilometri - pentru a împiedica unităţile ruseşti să se concentreze într-un singur punct. În plus, a avut loc o intensificare a operaţiunilor de sabotaj şi a atacurilor asupra oficialilor pro-ruşi din zonele ocupate.

Oficialii americani recunosc că obiectivul ucrainean de recucerire a Hersonului până la sfârşitul anului 2022 este ambiţios, dar rămâne posibil dacă Ucraina continuă să facă progrese în operaţiunile sale actuale.

• 2,5 milioane ucraineni, deportaţi în Rusia

Ambasadoarea adjunctă a Ucrainei la ONU, Kristina Haiovişin a declarat într-o şedinţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, că 2,5 milioane de ucraineni au fost deportaţi cu forţa din propria ţară în "regiuni izolate şi deprimante ale Siberiei şi Orientului Îndepărtat", ca parte a unei scheme de "filtrare" rusă în care mulţi oameni sunt torturaţi şi ucişi.

Printre cele 2,5 milioane de persoane deportate până acum, se numără 38.000 de copii - dintre care mulţi au fost smulşi din braţele părinţilor lor, susţine diplomatul ucrainean.

Conform acestuia, autorităţile ruse îi terorizează pe cei pe care îi deportează invocând că îi caută pe oamenii "periculoşi". Astfel, au dispărut persoane afiliate guvernului sau presei ucrainene şi cei cu opinii politice considerate inacceptabile.

Declaraţiile au fost făcute în timp ce ambasadoarea SUA la Naţiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a descris "operaţiunile de filtrare" ruseşti ca fiind "îngrozitoare".

"Un număr tot mai mare de martori oculari şi de supravieţuitori ai operaţiunilor de «filtrare» spun poveşti despre ameninţări, hărţuiri şi incidente de tortură din partea forţelor de securitate ruse. Li s-au luat datele biometrice, li s-au confiscat documentele de identificare şi au fost întrerupte toate mijloacele de comunicare. Au fost supuşi unor percheziţii invazive, interogaţi în circumstanţe inumane şi înjositoare. Este într-adevăr înfiorător", a declarat Thomas-Greenfield.

În schimb, ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, a declarat în faţa Consiliului de Securitate că nou-veniţii trec prin proceduri de "înregistrare", nu de filtrare.

Nebenzia a spus că este regretabil că grupurile pentru drepturile omului au adus ceea ce el a descris drept acuzaţii nefondate împotriva Rusiei.

"Am pierdut timpul" discutând această problemă, a mai spus el. "Oamenii fug din Ucraina, mai mult de frica Ucrainei", a argumentat Nebenzia.

• Preţul gazelor coboară după decizia Comisie Europene privind plafonarea

Preţul gazelor naturale în Europa a coborât joi până la 197 de euro pentru un Megawatt-oră, revenind sub pragul de 200 de euro pentru un Megawatt-oră pentru prima dată de la începutul lunii august, transmite DPA.

Această evoluţie a venit în contextul în care preţurile pentru contractele TTF la bursa din Ţările de Jos, unde se stabilesc tarifele de referinţă în Europa, au scăzut cu aproape 8%.

Scăderea cotaţiilor vine cu o zi înainte de reuniunea miniştrilor europeni ai Energiei, care ar urma să discute riscurile cu care se confruntă statele membre din cauza diminuării livrărilor de gaze naturale ruseşti, o situaţie care ar urma să persiste timp de mai multe luni şi va afecta economia continentului.

La începutul acestei săptămâni, preţurile gazelor naturale în Europa erau aproape de pragul de 300 de euro pentru un Megawatt-oră, pe măsură ce pieţele au digerat ştirea că Rusia a întrerupt tranzitul gazelor naturale spre Europa via conducta Nord Stream 1.

Comisia Europeană va propune un plafon la preţul gazelor naturale ruseşti, alături de măsuri cum ar fi o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf, o limită pentru veniturile firmelor care produc electricitate cu costuri reduse şi o contribuţie de solidaritate din partea companiilor de petrol şi gaze, a anunţat miercuri preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen.

• Primul summit al CPE va avea loc la Praga

Praga va găzdui prima şedinţă a Comunităţii Politice Europene - noul format politic al UE, potrivit informaţiilor oferite de site-ul euractiv.com. Reuniunea va avea loc în 6-7 octombrie înaintea summit-ului Consiliului European. Aceasta ar urma să permită "o discuţie politică privind chestiunile strategice de interes comun pentru continentul european (...), în principal războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energiei şi situaţia economică", a susţinut un oficial de la Bruxelles pentru sursa citată. Reuniunea va fi formată dintr-o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi un dineu în închidere. Această "Comunitate politică europeană" nu reprezintă o soluţie alternativă la extinderea UE, a precizat oficialul citat.

Acest proiect de platformă de dialog politic şi de cooperare a fost lansat în luna mai de preşedintele francez Emmanuel Macron şi a primit sprijinul Consiliului European în iunie. Cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lunii august că susţine iniţiativa. În discursul său către ambasadorii în Franţa de la 1 septembrie, Emmanuel Macron a explicat că acest for se va reuni o dată la şase luni.

Chestiunea participării Turciei - care are profunde diferende frontaliere cu Grecia şi Cipru - "este ridicată de mulţi alţi membri, ea va fi dezbătută, şi Franţa nu are drept de veto", a spus el.

Potrivit Euractiv, printre statele participante la evenimentul de la Praga se vor număra Ucraina, Moldova şi Georgia.

"În curând vor fi trimise invitaţii la summit-ul, care va avea loc în perioada 6-7 octombrie la Praga, cu participarea liderilor a şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia). Este de aşteptat să fie trimise invitaţii şi liderilor Norvegiei, Elveţiei, Islandei, Liechtenstein, Marea Britanie, Ucraina, Moldova, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan", a declarat un oficial de la Bruxelles, pentru sursa citată.

Pentru Regatul Unit, care a ieşit din UE, invitaţia la forum va fi trimisă noului premier Liz Truss.