Administraţia Biden reia planurile de dezvoltare a unor exploatări de petrol şi gaze pe terenuri federale, o mişcare care încalcă angajamentul pe care Joe Biden l-a făcut în campania sa electorală pentru preşedinţie, informează news.ro.
Planul cere guvernului să închirieze suprafeţe mai mici pentru foraje decât propusese iniţial, să perceapă redevenţe mai mari companiilor de petrol şi gaze şi să evalueze impactul asupra climei al dezvoltării suprafeţei.
Propunerea a fost rapid denunţată de mai multe grupuri ecologiste, unul numind-o "un eşec nesăbuit al conducerii climatice".
Grupurile din industria petrolului au lăudat această propunere, dar au spus că nu a mers suficient de departe.
Anunţul Departamentului de Interne este cea mai recentă mişcare de reformare a programului federal de leasing de petrol şi gaze de când Biden a preluat mandatul de preşedinte, în ianuarie 2021.
Administraţia s-a confruntat cu presiuni continue pentru a aborda preţurile ridicate ale energiei, cauzate de redresarea economică în urma pandemiei şi de invazia Rusiei în Ucraina.
Biden s-a angajat de mai multe ori în timpul campaniei sale prezidenţiale să oprească licitaţiile federale pentru foraje, dar acest efort a fost împiedicat de o contestaţie judecătorească din partea statelor conduse de republicani.
În timpul unui eveniment de campanie din Hudson, New Hampshire, în februarie 2020, Biden a spus audienţei: "Şi apropo, gata cu forajele pe terenuri federale, punct. Punct, punct, punct."
Administraţia Biden a luat mai multe măsuri pentru a controla creşterea preţurilor benzinei şi accelerarea inflaţiei, agravate de preţurile ţiţeiului, creştere provocată de războiul din Ucraina şi de sancţiunile ulterioare impuse Rusiei de către Statele Unite şi aliaţii săi.
Anunţul de vineri va pune la dispoziţie aproximativ 144.000 de acri pentru forarea petrolului şi gazelor printr-o serie de vânzări de leasing, o reducere cu 80% din amprenta terenului care fusese în curs de evaluare pentru închiriere, a declarat Departamentul de Interne într-un comunicat. De asemenea, ar cere companiilor să plătească redevenţe de 18,75% din valoarea produselor extrase de petrol şi gaze, în creştere de la 12,5%.