SUPLIMENT IC&T "Autorităţile ar trebui să îşi propună o agendă digitală mai cuprinzătoare şi mai ambiţioasă pentru România"

Reporter: Pandemia este pe cale să devină istorie, iar războiul din Ucraina ocupă în acest moment agenda globală. Cum afectează acest conflict sectorul dumneavoastră de activitate si activitatea companiei in sine?

Achilleas Kanaris: Pandemia este într-o fază de regresie, dar trebuie să rămânem vigilenţi şi să ne concentrăm şi de acum încolo pe aspectele care ţin de sănătate şi siguranţă, pentru noi toţi, prietenii, familiile, echipele şi clienţii noştri. Trăim vremuri dureroase în Europa. Peste 5 milioane de ucraineni au fugit din casele lor şi au trecut graniţele pentru a fi în siguranţă. Situaţia actuală, înainte de a afecta orice industrie sau afacere, afectează oameni şi facem tot posibilul pentru a atenua o parte din suferinţa celor prinşi în această tragedie.

Partea umanitară a răspunsului nostru amplu şi rapid este coordonată de Fundaţia Vodafone. Deşi reacţia noastră implică multe arii ale organizaţiei şi foarte mulţi colegi, suntem conştienţi că suntem o mică parte din întregul răspuns umanitar, care implică mulţi actori. Pe lângă Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNCHR), autorităţi şi ONG-uri locale, căutăm în permanenţă colaboratori astfel încât acţiunile noastre să aibă un impact real, imediat, cât mai mare.

Fundaţia Vodafone a alocat 500.000 de euro pentru ONG-urile din Cehia, România şi Ungaria, organizaţii care desfăşoară acţiuni de sprijin pentru refugiaţii din Ucraina. O parte din aceşti bani merg direct către Agenţia ONU pentru Refu­giaţi. În România, Fundaţia Vodafone şi Fundaţia Vodafone România au înfiinţat un fond de 160.000 de euro pentru acţiuni destinate refugiaţilor, pentru a satisface cele mai stringente nevoi ale persoanelor din taberele de refugiaţi sau ale celor rămaşi în Ucraina.

Suntem o infrastructură naţională esenţială în pieţele în care Grupul Vodafone operează, astfel încât capacitatea noastră de a ne menţine operaţiunile să funcţioneze la parametri normali joacă un rol fundamental în această criză. Prioritatea noastră a fost, de asemenea, să asigurăm stabilitatea operaţională, astfel încât să putem ajuta în modul în care putem şi ştim cel mai bine. Am activat planul de continuitate a afacerii, suntem alerţi la orice ameninţări cibernetice şi am mobilizat echipa de reţea pentru a oferi suport acolo unde este nevoie, pentru a ne asigura că reţeaua noastră este funcţională în condiţiile unei cereri crescute de comunicaţii în anumite zone.

Vodafone România şi-a amplificat reţeaua la punctele de trecere a frontierei pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de conectivitate şi comunicare ale ucrainenilor care vin în ţara noastră. De asemenea, am distribuit zeci de mii de SIM-uri, totalmente gratuit, în punctele critice de la graniţă, precum şi în taberele de refugiaţi de la Siret, Sighet, Isaccea etc.

De asemenea, imediat după declanşarea crizei, am oferit roaming gratuit pentru toţi clienţii noştri aflaţi în Ucraina şi apeluri gratuite pentru clienţii din România, pentru a le permite acestora să comunice cu cei dragi. Comunicarea este esenţială şi vom continua să punem oamenii în centrul acţiunilor noastre, indiferent de modul în care evoluează situaţia.

Reporter: Din ce în ce mai des se vorbeşte de pandemie la trecut; în plus au fost ridicate şi restricţiile în ţara noastră. Care sunt oportunităţile aduse de criza sanitară pentru sectorul pe care activaţi?

Achilleas Kanaris: Pandemia a avut un impact dramatic asupra vieţii oamenilor, asupra modului în care trăiesc şi muncesc. În aceste vremuri complicate, industria noastră a căpătat o apreciere semnificativ mai mare. În astfel de vremuri fără precedent, cu toţii am realizat cât de importante sunt serviciile de comunicaţii, susţinând tot ceea ce am avut nevoie să facem, în business, acasă sau în serviciile publice. Criza pandemică a demonstrat rolul esenţial pe care îl avem, ca furnizor de servicii critice de conectivitate şi comunicaţii.

Pentru companii, această criză a una dintre cele mai mari încercări din ultima sută de ani. Am asistat însă şi la succesul afacerilor digitale sau parţial digitalizate, care au fost mai bine pregătite să facă faţă provocărilor apărute şi să continue să aibă oportunităţi de business.

Serviciile şi instrumentele digitale au jucat un rol cheie în limitarea impactului social, medical şi economic al crizei COVID şi vor avea, în continuare, un rol cheie în stimularea creşterii economice şi în dezvoltarea unei societăţi mai reziliente. Trans­formarea digitală accelerată este esenţială pentru afaceri, pentru societate, pentru sectorul public.

Este timpul să ne gândim cum putem face oraşele mai inteligente prin soluţii digitale bazate pe tehnologii precum IoT. Digitalizarea este esenţială ca afacerile de toate dimensiunile să continue să se dezvolte şi să fie competitive, iar pentru acest lucru trebuie să îmbunătăţim gradul lor de digitalizare, în special pentru IMM-uri, care sunt motorul progresului economic. Guvernele trebuie să accelereze digitalizarea serviciilor publice pentru a le spori adaptabilitatea şi rezilienţa. Trebuie continuate eforturile pentru a accelera furnizarea de servicii publice critice, precum cele de sănătate (cu soluţii de telemedicină) şi educaţie digitală.

Vodafone este aici pentru a sprijini digitalizarea României, suntem un partener de încredere în această călătorie şi este una dintre priorităţile noastre strategice. Ne propunem să contribuim în mod esenţial la digitalizarea României, în sectoare cheie precum educaţia şi sănătatea. Ne vom sprijini, de asemenea, clienţii companii în drumul lor către transformarea digitală, cu accent special pe IMM-uri, oferindu-le acestora soluţii dedicate şi expertiza noastră.

Reporter: Ce investiţii aţi fost obligaţi să faceţi ca să rezistaţi în faţa digitalizării forţate?

Achilleas Kanaris: Pentru noi a fost foarte clar că misiunea noastră, mai mult decât oricând, este să ne menţinem conectaţi clienţii şi să le asigurăm toate serviciile de comunicaţii de care au nevoie pentru a lucra, a învăţa, a rămâne conectaţi la familie şi prieteni, a avea acces la servicii medicale şi de urgenţă.

Odată cu creşterea traficului atât în reţeaua mobilă, cât şi în cea fixă, am accelerat investiţiile într-o serie de zone pentru a extinde capacitatea reţelei, astfel încât să răspundem cererii. Inginerii noştri au lucrat intens pentru a menţine cea mai bună calitate a reţelei noastre şi pentru a creşte capacitatea, astfel încât comunicaţiile care susţin misiunile critice şi alte servicii esenţiale în această perioadă, cum ar fi accesul la sănătate şi educaţie, sau capacitatea oamenilor de a lucra de acasă să nu fie afectate. Am depus toate eforturile pentru a sprijini autorităţile şi instituţiile de sănătate, asigurând serviciile de comunicaţii de care au avut nevoie.

Ne-am concentrat şi mai mult pe canalele şi serviciile digitale. Modul în care interacţionăm cu clienţii prin intermediul platformelor digitale este una dintre priorităţile noastre. De exemplu, îmbunătăţim constant aplicaţia My Vodafone, care ar trebui să devină un instrument semnificativ şi un loc în care aceştia să-şi gestioneze serviciile, să caute cea mai bună ofertă şi să primească recomandări personalizate.

Am fost întotdeauna cu un pas înaintea vremurilor şi competiţiei în ceea ce priveşte investiţiile în servicii, iar situaţia actuală aduce din ce în ce mai mult digitalizarea în prim-plan.

Cred că România a beneficiat de această dorinţă a Vodafone de a investi permanent. Am investit peste 5 miliarde de euro de când am lansat serviciile pe piaţa locală şi vom continua să creştem şi să investim.

Reporter: Cum s-a modificat raportul cerere/ofertă în ultimele 24 luni?

Achilleas Kanaris: Cu siguranţă, contextul pandemic a accelerat consumul de servicii de comunicaţii, atât mobile, cât şi fixe, şi a creat urgenţa de a avea servicii de conectivitate peste tot. Numai în 2021 am conectat 150.000 de locuitori din comunităţile rurale la internet de mare viteză, asigurând astfel incluziunea comunităţilor izolate, condiţiile pentru ca aceştia să continue să lucreze de acasă, precum şi accesul la educaţie online.

De asemenea, a accentuat cererea pentru servicii digitale, instrumente, platforme şi conţinut, cerere pe care am căutat să o acoperim. Doar pentru a vă da câteva exemple concrete, anul trecut am lansat Flex, abonamentul complet digital pentru consumatori, un produs inovator care a fost conceput pentru a răspunde cel mai bine nevoilor şi aşteptărilor utilizatorilor pentru o experienţă digitală nativă, control complet şi flexibilitate. Pentru segmentul enter­prise, am lansat V-Hub, una dintre iniţiativele noastre cheie menite să sprijine companiile mici şi mijlocii să se dezvolte şi să opereze cu succes într-o lume digitală. Platforma online oferă gratuit resurse şi informaţii relevante legate de digitalizare, precum şi consiliere oferită de specialişti ai Vodafone. Am introdus o suită de soluţii digitale adresate fermierilor şi care integrează tehnologii IoT inovatoare bazate pe senzori, precum şi soluţia Soft POS pentru digitalizarea plăţilor, care permite comercianţilor să accepte plăţi prin intermediul telefonului mobil, în locul clasicului POS.

Reporter: Ce decizii trebuie să ia autorităţile în acest moment pentru a dezvolta ţara noastră din punct de vedere digital şi pentru a reduce decalajele faţă de statele din Uniunea Europeană? Este pregătită România să evolueze în acest domeniu, după furtuna de evenimente din 2022?

Achilleas Kanaris: Cred că autorităţile ar trebui să îşi propună o agendă digitală mai cuprinzătoare şi mai ambiţioasă pentru România, cu obiective şi termene clare, precum şi o viziune clară despre cum ne dorim să arate România digitală. PNRR este o oportunitate fantastică pentru viitorul digital al României, dar ritmul de dezvoltare depinde foarte mult de acţiunile Guvernului. Sunt trei lucruri pe care aş dori să le subliniez aici: primul, organizarea priorităţilor pentru redresarea economică - arii precum digitalizarea consumatorilor finali privaţi şi publici, dezvoltarea infrastructurii de date în zonele rurale, susţinerea sectoarelor cheie precum IMM-urile etc; al doilea, concentrarea pe absorbţia fondurilor din cadrul PNRR în timpul limitat pe care îl avem la dispoziţie; şi al treilea, colaborarea strânsă cu sectorul privat pentru implementarea primelor două puncte - dat fiind că operatorii telecom, băncile, furnizorii de utilităţi, industria tech şi alţi mari jucători au cunoştinţele, experienţa şi capacitatea de implementare necesare pentru a susţine Guvernul în planurile de redresare.

Ar trebui să fim priviţi ca actori care pot ajuta la absorbţia fondurilor. Există exemple pozitive pe alte pieţe, cum ar fi Spania, unde operatorii şi băncile sunt văzute ca platforma principală pentru absorbţia fondurilor de digitalizare.

Apoi, este discuţia despre cum vrem să arate industria telecomunicaţiilor în viitor, deoarece noi suntem un factor esenţial pentru o economie mai competitivă, mai sustenabilă, bazată pe tehnologie, precum şi pentru o societate mai puternică, mai robustă. Mi-aş dori foarte mult să am o conversaţie sinceră, strategică cu autorităţile, să ne ajute să înţelegem ce piaţă ne dorim în următorii ani şi apoi să spunem: pentru a realiza această viziune, acesta este planul strategic.

În ceea ce priveşte industria noas­tră, văd două pieţe potenţial foarte diferite în viitor. Văd o piaţă fantastică, respectiv platforma de digitalizare a ţării, sau văd o piaţă în care ne concurăm acerb pe preţuri, oprim investiţiile, nu avem 5G, nu vedem continuarea extinderii reţelelor de bandă largă şi aşa mai departe.

Ambele pieţe, ambele scenarii, aşa cum ne aflăm astăzi, sunt foarte probabil să se întâmple, în opinia mea, iar autorităţile ar trebui să decidă care este viziunea lor pentru viitorul României digitale.

Reporter: Unde se află România pe harta europeană a digitalizării?

Achilleas Kanaris: Dacă ne uităm la cel mai recent raport DESI pentru 2021, ne situăm pe ultimul loc în rândul ţărilor UE în ceea ce priveşte digitalizarea şi nu vedem progrese în mai multe domenii cheie în comparaţie cu anul precedent.

Singura excepţie pozitivă este indicatorul Conectivitate, România ocupând locul 10 în UE, cu un progres notabil în ceea ce priveşte acoperirea serviciilor de conectivitate faţă de 2020. De asemenea, raportul evidenţiază scăderea decalajului digital dintre mediul urban şi cel rural din România, în ceea ce priveşte acoperirea reţelelor de foarte mare capacitate. În rest, ne situăm pe locul 25 în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor digitale de către companii, pe ultimul la digitizarea sectorului public şi pe penultimul în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Totuşi, această radiografie ne arată şi nevoia şi potenţialul digitalizării accelerate. Partea bună este că, în ceea ce ne priveşte, observăm un interes şi o deschidere în creştere ale pieţei pentru tehnologie şi soluţii digitale.

Reporter: Mulţumim!