SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII Accesul dificil la terapii inovatoare ne ţine la coada UE

Cererea de medicamente creşte peste tot în lume, la fel şi cheltuielile totale din domeniu, piaţa de profil fiind aşteptată să ajungă la aproximativ 1,9 trilioane de dolari până în 2027, după cum arată un raport realizat anul acesta de IQVIA Institute for Human Data Science din SUA.

Pentru Europa de Est se preconizează o creştere puternică a pieţei de profil, în baza unui volum mare, dar şi a apariţiei de medicamente noi.

În acest context, specialiştii din ţara noastră aduc în atenţie faptul că medicamentele inovatoare pot salva vieţi sau pot creşte sensibil durata şi calitatea vieţii. Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente - ARPIM, spune: "România a făcut progrese în accesul la inovaţie, dar se menţine pe ultimele locuri în Europa. În ţara noastră, accesul la terapii inovative este o realitate limitată, iar consumul de medicamente inovatoare este mai mic decât media europeană în diverse patologii".

Fără un acces constant la terapii de ultimă generaţie, România nu va putea reduce decalajul în privinţa speranţei de viaţă sănătoasă şi nu va putea ţine pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene, conform ARPIM.

În condiţiile în care nevoia de acces la tratament este una din ce în ce mai mare, dar pare tot mai dificilă, reprezentanţii producătorilor de medicamente consideră că este nevoie de o regândire a sistemului de sănătate care să ţină cont de faptul că vom avea o populaţie îmbătrânită mai numeroasă, care va trăi mai mult şi care va avea nevoie de mai multe resurse pentru îngrijire. Simona Cocoş, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România - APMGR, afirmă: "Se pune problema sustenabilităţii bugetelor de sănătate, cu management financiar eficient şi raţional, a prevenţiei şi regândirea modelelor utilizate până în prezent şi care au aratăt că nu pot satisface cu succes nevoile de sănătate ale unui număr de pacienţi în creştere. Accesul la sănătate pentru cât mai mulţi cetăţeni este principiul director, uman, economic, pentru care România trebuie să abandoneze abordările curente şi istorice de gestionare a sănătăţii".

Potrivit Eurostat, media europeană a cheltuielilor publice pentru sănătate se situează la circa 9% din PIB, iar în România, în bugetul de stat pe 2024, finanţarea sănătăţii din surse publice este estimată la 4,5% din PIB, nemodificată faţă de anul anterior. În opinia specialiştilor din domeniu, alocarea eficientă şi sustenabilitatea bugetului reprezintă un aspect esenţial pentru sănătatea românilor, iar o alocare de aproximativ 9% ne-ar duce mai aproape de standardele europene.

În decembrie 2023, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că instituţia pe care o conduce are prevăzută pentru anul 2024 o sumă de 18,89 miliarde de lei, reprezentând o creştere "semnificativă", de 31% faţă de 2023, şi a menţionat că această majorare este legată în special de finanţarea proiectelor europene.

În condiţiile în care 2024 este un an cu alegeri şi cu provocări financiare pentru ţara noastră, rămâne de văzut dacă Sănătatea va fi o prioritate pentru noii guvernanţi, iar accesul la îngrijire medicală şi la medicamente inovatoare se va îmbunătăţi.