SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII "Medicamentele inovatoare pot creşte sensibil durata şi calitatea vieţii"

Reporter: Ce influenţă are contextul actual - global şi local - asupra pieţei medicamentelor inovatoare din România?

Dan Zaharescu: Contextul actual global şi local afectează toate industriile, inclusiv piaţa medicamentelor inovatoare din România. 2024 este un an important pentru români, cu mai multe rânduri de alegeri şi cu provocări financiare. Este important ca Sănătatea să rămână o prioritate în planurile noi­lor guvernanţi, astfel încât accesul la îngrijire medicală şi la medicamente inovatoare să nu fie afectat de influenţele locale şi globale.

Reporter: Ţara noastră se află pe ultimele locuri în Europa în privinţa accesului pacient-ilor la medicamente inovatoare. Cum vedeţi această situaţie şi ce ar aduce, în opinia dumneavoastră, o îmbunătăţire?

Dan Zaharescu: Medicamentele inovatoare pot salva vieţi sau pot creşte sensibil durata şi calitatea vieţii. România a făcut progrese în accesul la inovaţie, dar se menţine pe ultimele locuri în Europa. În România, accesul la terapii inovative este o realitate limitată, iar consumul de medicamente inovatoare este mai mic decât media europeană în diverse patologii.

Conform Indicatorului EFPIA 2022 Patient WAIT, un pacient român ajunge să aibă acces la medicamente inovative nou aprobate la nivel european abia după 918 zile de la data autorizaţiei de punere pe piaţă la nivelul UE. Pacienţii din Germania au acces în 128 de zile, iar media europeană este de 517 zile. Fără un acces constant la terapii de ultimă generaţie (spre exemplu, finanţare adecvată, politica de evauare a tehnologiilor medicale şi preţuri ale medicamentelor sustenabile, actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite de 3-4 ori pe an, publicarea protocoalelor terapeutice în acelaşi timp cu actualizarea listei), Româ­nia nu va putea reduce decalajul în ceea ce priveşte accesul sau speranţa de viaţă sănătoasă şi nu va putea ţine pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene.

• "Alocarea eficientă şi sustenabilitatea bugetului alocat sănătăţii - esenţiale pentru sănătatea românilor"

Reporter: ARPIM consideră că prevederile bugetului de stat pe 2024 pentru sectorul sănătăţii riscă să producă un dezechilibru în accesul pacienţilor români la servicii de sănătate şi medicamente. Cum ar trebui să arate o finanţare adecvată a sistemului de sănătate?

Dan Zaharescu: În timp ce media europeană a cheltuielilor publice pentru sănătate se situează, conform Eurostat, la aproximativ 9% din PIB, în România, în bugetul de stat pe 2024, finanţarea sănătăţii din surse publice este estimată la 4,5% din PIB, nemodificată faţă de anul anterior. Alocarea eficientă, cât şi sustenabilitatea bugetului alocat sănătăţii reprezintă un aspect esenţial pentru sănătatea românilor şi buna dezvoltare a societăţii. Sănătatea afectează în mod direct atât costurile sociale curente, cât şi viitorul societăţii.

O alocare de aproximativ 9% ne-ar duce mai aproape de standardele europene şi de dezideratul de a crea o Sănătate Nouă pentru noi toţi.

Reporter: Cum este, în prezent, dialogul industriei farmaceutice cu decidenţii din România?

Dan Zaharescu: ARPIM a făcut constant eforturi pentru a consolida parteneriatul cu toţi factorii implicaţi în domeniul sănătăţii şi considerăm că numai prin dialog deschis putem găsi cele mai bune soluţii pentru pacienţii români. Avem un dialog constant cu principalii factori de decizie şi apreciem acest lucru. Cu siguranţă, dialogul poate fi îmbunătăţit, dar atât timp cât avem un obiectiv comun - acela de a oferi îngrijire şi tratamente la standarde europene pentru pacienţi - credem cu tărie că dialogul trebuie să existe.

• "Rolul industriei inovatoare de medicamente, de partener strategic, nu este pe deplin recunoscut în România"

Reporter: Care este locul indus­triei farmaceutice inovatoare în economia noastră şi cum se raportează la alte ţări europene?

Dan Zaharescu: Industria inovatoare de medicamente este cel mai dinamic sector de cercetare şi dezvoltare la nivel european. Şi în România, industria farmaceutică inovatoare contribuie semnificativ atât la nivel social, cât şi economic.

Potrivit unui studiu realizat de ARPIM, sectorul medicamentelor inovatoare a contribuit în 2020 cu 0,2% la formarea PIB-ului, contribuţia însumând 444 de milioane de euro. Această contribuţie este în creştere faţă de anul 2019, când a fost de 421 de milioane de euro. Suntem parteneri pe tot traseul pacienţilor pentru a oferi soluţii dincolo de tratamente (în perioada 2019- 2020, producătorii de medicamente inovatoare au investit peste 67 de milioane de euro, din care 33 de milioane de euro în studii clinice şi pes­te 30 de milioane de euro în acţiuni de educaţie medicală continuă, de prevenţie şi de informare în sprijinul comunităţii medicale şi al pacienţilor în România). Cu toate acestea, rolul industriei inovatoare de medicamente, de partener strategic, nu este pe deplin recunoscut în România, aşa cum se întâmplă în alte state europene. La nivelul UE există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Rezilienţă, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susţinut şi la nivelul statelor membre.

Reporter: Asis­tăm mereu la câte o criză de medicamente pe piaţa locală. Ce duce la această situaţie şi cum ar putea fi rezolvată?

Dan Zaharescu: Toate aceste situaţii se pot rezolva prin dialog şi prin prioritizarea Sănătăţii, ducând la adoptarea unor măsuri esenţiale: o finanţare adecvată a sănătăţii şi inclusiv a medicamentelor, politici fiscale care să susţină inovaţia medicală şi nu să o taxeze, o politică de preţuri care să nu presupună cele mai mici niveluri la nivel european, predictibilitate cu privire la accesul la medicamente.

• "Doar şase noi medicamente au intrat în lista celor compensate în 2023"

Reporter: Care au fost, în 2023, cele mai mari provocări pentru piaţa pe care activaţi?

Dan Zaharescu: Cele mai mari provocări au ţinut de lipsa de predictibilitate şi m-aş referi la două domenii cheie: cel fiscal şi cel cu privire la accesul la medicamente inovatoare noi.

În 2023, doar şase noi medicamente au intrat în lista celor compensate, şi acelea în sistemul contractelor cost-volum. Deşi Guvernul a publicat în transparenţă decizională actualizarea listei cu alte 28 de molecule şi indicaţii, care ar fi trebuit să fie accesibilie din ianuarie şi martie 2024, această propunere nu a fost încă aprobată de Guvern.

Reporter: Cum au evoluat în 2023 afacerile din industria pe care o reprezentaţi, comparativ cu anul anterior, şi care sunt estimările pentru anul curent?

Dan Zaharescu: Nu deţinem date exacte despre fiecare membru în parte, dar este o realitate că 2023 a fost un an provocator. Ceea ce este mai important este legat de impactul asupra pacienţilor români şi ştim că obiectivul principal al companiilor membre ARPIM este să faciliteze accesul la medicamente salvatoare de vieţi pentru pacienţi.

Reporter: Cum vedeţi potenţialul de creştere a industriei medicamentelor inovatoare?

Dan Zaharescu: Industria medicamentelor inovatoare are un potenţial foarte mare, de exemplu în ceea ce priveşte investiţiile în cercetare şi dezvoltare.

Pentru a putea atinge adevăratul potenţial pentru societate şi economie este nevoie de măsuri concrete, pe care le-am inclus în Pactul pentru Inovaţie în Sănătate, un document pus la dispoziţia factorilor de decizie. Cele patru axe majore incluse în acest pact sunt: acces rapid şi echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienţilor români şi al sistemului de sănătate din România; stimularea cercetării-dezvoltării şi inovaţiei farmaceutice; un sistem de sănătate rezilient şi bazat pe dovezi; finanţarea adecvată şi predictibilă a medicamentelor inovatoare şi a vaccinurilor.

Reporter: Vă mulţumesc!