SUPLIMENT TABAC Contrabanda - amploare fără precedent

• Interviu cu senatorul PSD Valer Marian, vicepreşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii

Reporter: Domnule senator Valer Marian, descinderile din ultima vreme din vămi şochează atât prin dimensiune, cât şi prin spectaculozitate. De cât timp ne confruntăm însă cu corupţia şi contrabanda la frontiere?

Valer Marian: Primele referiri la corupţia şi contrabanda din vămi apar încă din textele biblice, în care se fac trimiteri la vameşi şi la cămătari. La noi, cele două fenomene s-au manifestat inclusiv în perioada regimului comunist. Nici măcar atunci sistemul represiv nu a reuşit să le elimine în totalitate.

Corupţie şi contrabandă au exis-tat în vămi sub toate guvernările de după Revoluţie, dar, în mod paradoxal, au luat o amploare după aderarea ţării noastre la UE. Din păcate, am ajuns să avem un sistem total cangrenat, tocmai când eram la un pas să intrăm în spaţiul Schengen.

Reporter: Cum explicaţi coincidenţa?

Valer Marian: Ţara noastră a devenit, după aderarea la UE, o poartă principală de intrare a produselor din comerţul ilicit spre Occident. Prin poziţia geografică, mă refer aici şi la ieşirea la Marea Neagră, reţele transfrontaliere de contrabandă şi-au concentrat activitatea pe teritoriul ţării noastre. Corupţia şi contrabanda mai sunt influenţate şi de faptul că ne învecinăm cu trei state necomunitare - Ucraina, Republica Moldova şi Serbia, ţări în care se fabrică şi din care provin cantităţi uriaşe de produse de contrabandă, îndeosebi ţigări.

Reporter: Cum decurge comerţul ilicit? Cât costă la vamă să treci un tir cu ţigări de contrabandă?

Valer Marian: Să luăm cazul Ucrainei. Din această ţară intră la noi, prin Vama Halmeu, mărfuri de contrabandă, îndeosebi ţigări. S-a ajuns până acolo încât acestea sunt aduse cu tirurile sau cu garnituri de tren. În vamă se achită, pentru un singur transport cu tirul şi 100.000 de euro. În schimbul acestor bani, de multe ori tirurile cu ţigări de contrabandă au fost însoţite de jeep-uri ale Poliţiei de Frontieră, ca antemergători, pentru ca nu care cumva transportul să fie oprit şi luat la verificat de vreun poliţist "neavenit".

Reporter: În afară de transportul rutier al acestor produse, la ce alte medote mai apelează contrabandiştii ca să introducă marfa în ţară?

Valer Marian: Metodele de acţiune sunt diversificate. Unii dintre contrabandişti sunt rudimentari - transportă ţigari în căruţe cu cai sau cu măgari, pe biciclete sau chiar cu spinarea. Alţii sunt foarte sofisticati - au fost cazuri în care ţigările au fost introduse în ţară cu minielicoptere teleghidate, a căror capacitate de transport este de până la 10 kilograme.

Reporter: Deputatul PSD Marian Săniuţă a semnalat, anul trecut, faptul că Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPG) ar fi achiziţionat autoturisme de culoare roşie, renunţând astfel la utilizarea culorilor tradiţionale, de camuflaj.

Este ca şi când ai pune clopoţei la gâtul pisicii.

Ce se întâmplă, de fapt, în punc-tele noastre de frontieră?

Valer Marian: Ceea ce a semnalat domnul Marian Săniuţă este perfect adevărat. Mai mult decât atât, au fost situaţii, în trecut, în care reţelele transfrontaliere de care vă vorbeam s-au dovedit a fi mult mai bine dotate decât poliţiştii noştri de frontieră. Au fost cazuri în care contrabandiştii aveau aparate de termoviziune şi maşini de teren mai puternice, care şi-au dovedit eficiacitatea, în timp ce, aparatele sau maşinile poliţiştilor erau "defecte".

Reporter: De regulă, care este destinaţia ţigărilor de contrabandă?

Valer Marian: O parte dintre acestea sunt distribuite în ţară. De asemenea, cantităţi importante ajung în spaţiul Schengen, în ţări precum Franţa, Germania, Ungaria sau Austria.

Pentru aceste ţări, România joacă un dublu rol: cel de poartă de intrare a produselor de contrabandă şi cel de ţară în care se legalizează mărfurile.

Sunt situaţii în care se lucrează inclusiv pe "barter": pentru ţigările de contrabandă livrate în Occident, tirurile se întorc cu cafea, produse de lux sau alte tipuri de ţigări, mai fine.

Reporter: Este adevărat că, mai nou, reţelele de contrabandă încep să se reprofileze pe traficul de droguri?

Valer Marian: Pe lângă ţigări, filierele au mai adus în ţară fructe şi legume, utilaje etc. Este arhicunoscut cazul importului fictiv de usturoi chinezesc din vama Halmeu, semnalat de OLAF, prin care statul a fost prejudiciat cu peste 2 milioane euro. Ceea ce devine îngrijorător este că aceste reţele au început să facă mai nou şi trafic de droguri, în colaborare cu reţele criminale din Italia şi America de Sud. Sunt droguri de mare risc, nu produse etnobotanice, ascunse în utilaje greu de controlat, precum buldozere sau excavatoare.

Reporter: Domnule Valer Marian, aţi fost procuror şi prefect în judeţul Satu Mare, dar, ca senator, este cunoscută preocuparea dumneavoastră pentru combaterea contrabandei; ce vă determină?

Valer Marian: Mă preocupă această problemă pentru că provin dintr-un judeţ sufocat de acest fenomen, de amploarea pe care a luat-o în ultimii ani. Ţigările de contrabandă au ajuns în toate magazinele şi bufetele de la sate şi în toate pieţele agroalimentare din oraşe. În pieţe şi în magazine s-a ajuns să fii întrebat, fără jenă: "Vreţi ţigări cu timbru sau fără timbru?". Se vând ţigări de contrabandă inclusiv prin păduri. Este incredibil!

Reporter: Puteţi să ne daţi un exemplu de reţea transfrontalieră care activează pe teritoriul ţării noastre?

Valer Marian: Ţin să precizez că sunt primul senator care a făcut o interpelare pe problema contrabandei cu ţigări în actuala legislatură, în martie 2009, având titlul " Contrabandă cu ţigări fără precedent în judeţul Satu Mare". Am arătat că în zona de nord-vest a ţării a funcţionat o reţea de contrabandă transfrontalieră, deosebit de periculoasă, formată din infractori români, ucraineni şi maghiari, care s-a dezvoltat cu complicitatea unor funcţionari ai statului nostru.

Reporter: Ne puteţi da câteva nume?

Valer Marian: Reţeaua de care vă vorbesc a fost condusă în judeţul Satu Mare de Doru Tucaci, luptător de K1, condamnat pentru tâlhărie, viol, şi arestat recent la Hunedoara pentru contrabandă cu utilaje aduse din UE. În Ungaria, capul reţelei era un infractor periculos, Laszlo Bodo, arestat şi condamnat pentru omor la comandă. În Ucraina, reţeaua este condusă de două persoane: un cetăţean ucrainean de origine română care se prezintă sub două identităţi: Opriş Ivan când intră în ţară prin Vama Halmeu şi Ioan Pătraş, când intră în ţară prin Vama Sighet, şi de un cetăţean ucrainean, numitul Udud Ivan, zis "Ciungul", fost luptător în trupele speciale ruseşti din Afghanistan, Spetnaz.

Reporter: Reţeaua de care ne vorbiţi a funcţionat cu complicitatea autorităţilor noastre?

Valer Marian: Ţigările de contrabandă aduse de această reţea au pătruns în toate satele şi oraşele din judeţul Satu Mare, sub privirile îngăduitoare - ca să nu spun bovine - ale poliţiştilor. Activitatea reţelei a fost cunoscută inclusiv de serviciile secrete româneşti. Deşi aceste servicii şi-au făcut datoria şi au înaintat numeroase rapoarte autorităţilor, factorii decidenţi nu au luat nicio măsură împotriva reţelei. În realitate, contrabandiştii au fost protejaţi şi chiar dirijaţi de unii şefi locali şi centrali din structurile Poliţiei de Frontieră, dar şi de unii şefi din serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor (DGIPI).

Reporter: Există dovezi de complicitate ai unor funcţionari ai statului?

Valer Marian: Să vă dau un exemplu: şeful Inspectoratului Judeţean Satu Mare al Poliţiei de Frontieră, Vasile Maxim. Acesta a fost monitorizat de un serviciu secret că a avut o întâlnire în Ungaria, însoţit de unul dintre contrabandiştii sătmăreni, cu doi dintre capii reţelei transfrontaliere de care vorbeam, Bodo Laszlo şi Opriş Ivan. Împotriva sa nu s-a luat nicio măsură. De asemenea, eu am arătat, în trecut, că însuşi coordonatorul acestei reţele ar fi fost un ofiţer de informaţii, Remus Span, căruia i s-ar fi spus, codificat, "Împăratul".

Reporter: Cine a luat măsuri împotriva acestei reţele?

Valer Marian: Sunt mulţi oamenii de bună credinţă care au luptat împotriva reţelei, dar activitatea lor a fost blocată de presiunea politicului.

Să vă dau un exemplu.

Procurorul Sântion, fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), care a încercat să distrugă această reţea, a fost dat afară într-o manieră neonorabilă de fostul ministu de interne Vasile Blaga. Blaga l-a demis pe Sântion şi, în mod paradoxal l-a angajat consilier personal pe Remus Span. Până la înlăturarea lui Span din sistem, acesta a avut o carieră profesională fulminantă, ajungând din şef al DGIPI Maramureş şi al DGIPI Satu Mare şef al Poliţiei Judiciare a DNA, director adjunct al DGA, şef al Serviciului de interceptări din DGIPI şi locţiitor al şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Reporter: De regulă, unde ajung banii din contrabandă?

Valer Marian: Banii din contrabandă se duc, în sistem piramidal, până la nivele cele mai înalte din structurile statului. Toate iţele duc spre vârfurile Poliţiei de Frontieră, DGIPI, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) şi ANAF. În opinia mea, principalii suspecţi sunt la ora actuală, Radu Mărginean, până săptămâna trecută şeful ANV, şi preşedintele ANAF, Sorin Blejnar.

Reporter: Aveţi argumente în acest sens?

Valer Marian: Sorin Blejnar, în calitatea sa de şef al ANAF, este cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa pentru implicare în contrabandă cu igări şi cu motorină şi este vizat în dosarul DNA de la Constanţa privind returnarea de TVA în valoare de 60 milioane euro, în care au fost arestaţi omul de afaceri libanez Said Baaklini, doi foşti directori ai UCM Reşiţa şi directorul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa. De asemenea, Sorin Blejnar este implicat şi în dosarul mitei de la Vama Halmeu. Blejnar este cel care a semnat, la propunerea lui Radu Mărginean, numirea temporară în funcţie de şef al vămii a lui Nicoleta Dobrescu, fără concurs, în baza unui interviu formal care nu a fost anunţat în prealabil. Ulterior, după ce Nicoleta Dobrescu nu a achitat diferenţa de 300.000 euro, Blejnar l-a numit şef al Vămii Halmeu pe Gheorghe Ţârlea, adus de la Vama Moravi a şi cunoscut drept un apropiat al primarului municipiului Arad. Procurorii anticorupţie au arătat faptul că banii încasaţi, 130.000 euro, de la fosta şefă a Vămii Halmeu au fost solicitaţi pentru un partid politic. Din informaţiile mele, banii au ajuns la puşculiţa PDL pentru campania electorală a preşedintelui Băsescu din 2009.

Reporter: Aţi făcut o serie de conexiuni între şeful ANAF şi lideri locali ai PDL...

Valer Marian: Sorin Blejnar a fost promovat şi este protejat de Gheorghe Falcă, primarul Aradului (şi finul lui Traian Băsescu). Între Sorin Blejnar, Gheorghe Falcă şi Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor, s-au făcut conexiuni cu alte două "piese tari".

Prima "piesă tare" este şeful Direcţiei Regionale Vamale Timişoara, Aurel Mătiuţ, promovat de grupul de la Arad al lui Falcă. Împotriva lui Mătiuţ, procurorii DIICOT Timişoara au început urmărirea penală în 13 ianuarie 2011, reţinând faptul că acesta, împreună cu patru vameşi, au permis intrarea prin Vama Jimbolia a două tiruri cu peste 36.000 de pachete de ţigări de contrabandă din Serbia.

A doua "piesă tare" este şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Arad, chestorul Ion Handra. Handra a fost promovat la gradul de chestor de poliţie de preşedintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului de interne Traian Igaş, printr-un decret preziden ial din 29 noiembrie 2010, în contextul în care în 2002, în timpul guvernării PSD, Handra fusese destituit din funcţia de şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Nădlac din judeţul Arad, pentru implicare în contrabanda cu ţigări, după ce autorităţile maghiare au furnizat părţii române informaţii în acest sens. Procurorii au acum ocazia să dovedească că sunt independenţi şi nu marionetele preşedintelui Traian Băsescu şi ale camarilei sale.

Reporter: L-aţi acuzat inclusiv pe ministrul Traian Igaş că ar fi fost implicat, în trecutul său, în contrabanda cu ţigări...

Valer Marian: Am arătat că există date, indicii şi chiar probe care duc şi spre domnul ministru Traian Igaş. În plus, unul dintre prietenii domniei sale, un om de afaceri din localitatea Pecica, deţine două duty-free-uri în Vama Moraviţa şi alte două în zona liberă Curtici, deţine 8 autocamioane şi 20 de microbuze Iveco şi deţine şi nişte grajduri ale fostului CAP Timpuri Noi din Pecica, în care se pare că ar fi depozitate ţigări de contrabandă.

Reporter: Despre alţi miniştri mai aveţi informaţii că ar fi avut tangenţe cu acest fenomen?

Valer Marian: Vă mai dau un exemplu: fostul ministrul al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi-a angajat, după ce a ajuns ministru al Alianţei D.A, ca şefă de cabinet, pe doamna Cornelia Nagy, fost lucrător şi şef, în perioada 1991-1999, al Vămii Petea. Aceasta a fost demisă din calitatea de şef de vamă pentru implicare în acte de contrabandă şi după ce serviciile secrete au descopert în autoturismul soţului său Ferdinand Nagy, până recent subsecretar de stat în Ministerul de Externe, anumite documente privind siguranţa naţională pe care acesta vroia să le treacă în Ungaria. Ulterior, doamna Nagy a fost promovată director genelar în Ministerul Finanţelor Publice, la Direcţia Achiziţii Publice, şi are relaţii foarte bune cu un director de la ANAF.

Reporter: Între domnii Vlădescu şi Blejnar relaţiile nu au fost dintre cele mai bune...

Valer Marian: Aşa este. În ceea ce-l priveşte pe Sebastian Vlădescu am auzit că acesta ar fi mărturisit că preşedintele Traian Băsescu i-ar fi zis: "Am o mare dorinţă, lasă-l în pace pe Sorin (n.r. - Sorin Blejnar)!" Cu toate că relaţia sa cu Blejnar nu a fost cea mai bună, din moment ce Blejnar a rămas în funcţie în timpul mandatului său, înseamnă că i-a ascultat doleanţa preşedintelui şi l-a lăsat în pace. Pe de altă parte, să ştiţi că Blejnar este cel mai puternic om din ministerul Finanţelor. Blejnar controlează tot fluxul financiar şi pe cel informativ. Eu cer, acum, procurorilor să nu-l lase în pace pe "Sorin".

Reporter: Fără sprijin din zona politică, contrabanda şi corupţia din vămi ar fi avut această amploare încât să ajungă subiect de discuţie al CSAT?

Valer Marian: Nu, este clar că nu. Toate numirile s-au făcut politic. Toate guvernele şi-au dorit să controleze vămile pentru că acestea au fost rezervoare importante pentru campaniile electorale. Cât priveşte preocuparea CSAT, acest fenomen a devenit o chestiune de siguranţă naţională tocmai din pricina amplorii sale.

Reporter: Sunt voci care susţin că în spatele descinderilor din vămi s-ar afla o răfuială politică. De ce au început aceste controale abia acum, în condiţiile în care existau informaţii despre faptele petrecute încă din vara lui 2010?

Valer Marian: Aceste controale au început acum din cauză că autorităţile s-au văzut strânse cu uşa, în contextul amânării aderării la spaţiul Schengen. Probabil, s-a urmărit să se dea o lovitură de imagine, în al doisprezecilea ceas, care să dea bine şi la populaţie şi la guvernele reticente din U.E. Evident că descinderile din vămi puteau să înceapă mai demult, în condiţiile în care au apărut informaţii că ofiţeri sub acoperire au fost plasaţi în punctele vamale încă din vara anului trecut. Mă întreb şi eu de ce tocmai acum i-a găsit vrednicia?

Reporter: De ce ar fi o răfuială politică?

Valer Marian: Tocmai din pricină că descinderile au avut loc târziu, când adererea la spaţiul Schengen pare compromisă. În al doilea rând, în luna mai are loc Congresul PDL, în care urmează să fie aleasă o nouă echipă de conducere. În opinia mea, răfuiala are loc între două grupări: una a fostului ministru de interne Vasile Blaga, foarte probabil candidat la şefia PDL, care avea influenţă asupra punctelor vamale de la graniţa cu Ucraina, şi o altă grupare formată din triada Falcă - Igaş - Blejnar, influentă pe zona de sud-vest, la graniţa cu Serbia şi Ungaria. Se ştie că şi Falcă a aspirat la funcţia de preşedinte al PDL, fiind sustinut puternic de pupila prezidentiala Elena Udrea.

Reporter: În 2010, pe vremea ministrului Blaga, a fost anunţat un plan naţional de combatere a contrabandei - de ce nu mai auzim nimic despre acesta?

Valer Marian: Planul anunţat de Vasile Blaga a rămas doar la stadiul de vorbe. Eu mi-aş dori să discutăm despre aceste aspect cu actualul ministru Traian Igaş, la comisia senatorială din care fac parte. De asemenea, iau în calcul să fac demersurile necesare pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind problema contrabandei.

Reporter: Consideraţi că ar fi necesară o reorganizare a instituţiilor de control? Aşa-zisa "privatizare" a vămilor, cum au făcut bulgarii, ar fi o soluţie?

Valer Marian: Eu sunt de acord cu proiectul de comasare al instituţiilor de control - Poliţia Economică cu Garda Financiară, Poliţia de Frontieră cu Vama. Acest model, de inspiraţie italiană, ar mai reduce numărul celor care obţin beneficii nelegitime. În ceea ce priveşte "privatizarea" vămilor nu cred că aceasta ar fi o soluţie, în contextul în care şi Bulgaria, care a adoptat acest model, a fost amânată să intre în spaţiul Schengen. României i-a fost oferită expertiză de Germania şi Marea Britanie, doar că noi am făcut tot după capul nostru şi uitaţi ce a ieşit.

Reporter: Ce ar trebui făcut în opinia dumneavoastră pentru stoparea acestui fenomen?

Valer Marian: Raportat la ultimele evenimente, cred că nu ar trebui să ne limităm doar la măsuri represive de natură judiciară, adică la percheziţii şi arestări. Acestea sunt binevenite, dar tardive pentru aderarea la Schengen. Dacă vrem într-adevăr să facem ordine în vămi, procurorii trebuie să-şi facă datoria până la capăt, iar sistemul trebuie restructurat din temelii, pe cale legislativă. Trebuie să arătăm ţării că există voinţă politică din partea tuturor partidelor politice în acest sens.

Reporter: Vă mulţumesc pentru interviu!