SUPLIMENT TABAC Duty free-ul, cuiul lui Pepelea din vămi

Magazinele de tip duty-free au reprezentat o mare problemă pentru legiuitorii autohtoni în ultimii cinci ani. Problemele apărute după intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană au dus la adevărate jonglerii legislative, care să traseze cadrul de funcţionare al acestor magazine.

În februarie 2007, deputaţii au votat, în unanimitate, legea de respingere a ordonanţei de urgenţă 48/2006. Aceasta impunea desfiinţarea, după data aderarii, a magazinelor duty-free în frontierele de stat şi la bordul aeronavelor care călătoresc în ţările Uniunii Europene.

Conform datelor Autorităţii Naţionale a Vămilor de la acea vreme, datorită prevederilor ordonanţei, de la întâi ianuarie 2007, 105 magazine îşi încetaseră activitatea. După o rediscutare în Camera Deputaţilor, în mai 2007, au fost redeschise magazinele de acest tip la graniţele non UE. Este cunoscut că produsele comercializate în regim duty-free sunt scutite de la plata taxelor vamale, a TVA şi a accizelor. Agenţia Naţională de Administrare Fiscala (ANAF) a susţinut că magazinele din această categorie au reprezentat o sursă de contrafacere şi evaziune fiscală. În 2006, magazinele duty-free alimentau aproximativ 55% din piaţa ilegală a ţigărilor din România.

În februarie 2010, Ministerul Administraţiei şi Internelor a decis să fie eliminate ţigările şi alcoolul din duty-free-uri, acordând un termen de graţie de 45 de zile în care să fie epuizate stocurile.

Măsurile au devenit mai nuanţate datorită Ordonanţei de Urgenţă 54/2010, privind combaterea evaziunii fiscale, intrată în vigoare la 1 iulie 2010, care obligă patronii de magazine duty-free să vândă unei singure persoane, pe zi, doar două pachete de ţigarete, respectiv un litru de alcool.

Modificările la Articolul 2 sunt cele care precizează cât tutun poate fi vândut unei singure persoane într-un interval de 24 de ore: " (1) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă cantităţi destinate uzului personal reprezintă cantităţile care sunt destinate folosirii la un nivel rezonabil pentru consumul individual, familial ori pentru cadouri, fără a fi utilizate în scopul revânzării. (2) Pentru produsele din tutun, băuturile distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spir-toase, bere, vinuri, vermuturi şi alte băuturi fermentate, cantităţile destinate uzului personal pentru o persoană într-un interval de 24 de ore sunt limitate la: a) ţigarete - două pachete ţigarete/călător/zi; b) ţigări (cu o greutate maximă de 3 grame/bucată) - 100 de bucăţi; c) ţigări de foi - 20 de bucăţi; d) tutun de fumat - 250 grame; e) băuturi spirtoase - 1 litru; f) produse intermediare - 2 litri; g) vinuri sau băuturi fermentate - 20 litri; h) bere - 25 litri".

După cum se poate observa, prevederile sunt extrem de drastice în privinţa ţigaretelor, dar mai permisive în ceea ce priveşte berea şi vinul.

Autorizaţiile de funcţionare emise pentru magazinele "duty-free" sau "duty-free" diplomatice îşi încetează valabilitatea în termen de cinci ani de la data eliberării, fără posibilitatea continuării activităţii de comercializare de mărfuri în regim duty-free prin emiterea de noi autorizaţii, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 54/2010 .

Potrivit OUG 48/2066, magazine duty-free sunt acele magazine autorizate de Ministerul Finanţelor Publice, prin care este permisă comercializarea mărfurilor din import, cu amănuntul, în regim duty-free (regimul "duty-free" presupune, potrivit aceleiaşi legi, comercializarea mărfurilor în condiţiile scutirii de la plata taxelor vamale sau a oricăror taxe cu efect echivalent taxelor vamale de import, a accizelor şi a taxei pe valoarea adaugată, precum şi a oricăror altor sume care se cuvin bugetului de stat la importul de mărfuri în vederea comercializării sub acest regim). Prin magazinele "duty-free" este permisă şi comercializarea mărfurilor din producţia internă şi din achiziţii intracomunitare, caz în care nu se datorează accize şi taxă pe valoarea adaugată.

Există şi regimul "duty-paid", care presupune comercializarea mărfurilor în condiţiile plăţii taxelor vamale de import, a accizelor şi a taxei pe valoarea adaugată, precum şi a oricăror altor sume care se cuvin bugetului de stat la importul de mărfuri în vederea comercializării lor sub acest regim. Magazinele "duty-paid" sunt amplasate în aeroporturile internaţionale, pe fluxurile de plecări externe, după locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal, prin care este permisă comercializarea de mărfuri cu amănuntul, în regim "duty-paid". Prin aceste tipuri de magazine, se comercializează mărfuri indiferent de sursa de aprovizionare. Pentru mărfurile accizabile provenite din producţia internă şi din achiziţii intracomunitare se datorează acciza indiferent de destinaţia călătorilor. (E.O.)