Companiile publice din energie sunt favorizate de stat la finanţarea din fonduri europene a proiectelor de investiţii, în timp ce producătorii de energie din mediul privat sunt suprataxaţi de decidenţii politici au susţinut reprezentanţii mediului de afaceri, ieri, în cadrul conferinţei "Future Economy - Tendinţe economice 2023" organizată de Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA) şi ziarul News.
"Este foarte dificil pentru o companie privată să facă investiţii în acest moment în energie, în România. Vorbim despre lipsă de predictibilitate în relaţia cu Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, dar şi cu privire la cash-flow-ul calculat în urmă cu cinci ani, care nu mai este valabil astăzi după suprataxarea veniturilor companiilor din energie. Investitorii din străinătate nu mai vin în sectorul energetic deoarece consideră că «economicile nu sunt viabile» atât timp cât statul român ne ia 94% din venituri. Dacă nu există un sistem fair-play de taxe pentru stat şi parteneri, toate companiile private mici şi mijlocii vor ieşi din piaţa de energie din ţara noastră. Anul trecut, au ieşit sub forma insolvenţei trei companii private. Companiile respective au plecat pentru că nu există un sistem de taxe corect, care să le asigure că investiţiile vor rămâne în ţara noastră. În acest moment, nu avem posibilitatea să luăm o parte din taxele plătite şi să le reinvestim în noi sonde pentru a creşte producţia de gaze naturale. Fair-play trebuie să existe şi pentru cei din onshore şi pentru cei din offshore. România are pe onshore zăcăminte foarte mari şi ar fi păcat să le lăsăm neexploatate. Din păcate, în acest moment nu este rentabil să investim în extragerea acelor zăcăminte. Este foarte trist că vedem mesaje opuse. Din punctul de vedere al Guvernului totul merge foarte bine în sectorul energetic, dar noi, companiile private strigăm «Ne omorâţi!» prin taxe, prin neascultarea propunerilor noastre, proiblemelor noastre şi prin ignorarea soluţiilor pe care vi le oferim", a spus Alexandra Damascan, preşedintele companiei Serinus Energy, care a precizat că activează în domeniul energiei de peste 15 ani.
Problemele respective au fost recunoscute şi de Cătălin Niţă, director executiv al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze, care a arătat că, ţinând cont de tranziţia energetică stabilită de instituţiile europene, FPPG îşi oferă expertiza pentru dezvoltarea sectorului energetic pe baza noilor tehnologii în sectorul geotermal, în privinţa utilizării hidrogenului ca fluid energetic şi în privinţa parcurilor eoliene şi fotovoltaice ce vor fi construite onshore şi offshore.
În ceea ce priveşte investiţiile din domeniul energetic, George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei a spus că se constată un apetit crescut al investitorilor pentru proiectele finanţate din PNRR şi din Fondul de Modernizare, dar a oferit ca exemplu numai companiile de stat, cum ar fi Transelectrica, care derulează investiţii pentru a putea transporta prin reţelele sale toată cantitatea de energie ce va fi produsă în următorii ani. George Niculescu a mai spus că autorităţile de la Bucureşti discută cu cele din Azerbaidjan şi Georgia cu privire la dimensionarea cablului submarin ce va fi amplasat în Marea Neagră, pentru ca acesta să preia şi producţiile din teritoriul economic offshore al ţării noastre. În ceea ce priveşte zona offshore, secretarul de stat din Ministerul Energiei a precizat că în curând va fi pus în dezbatere publică un draft de proiect legislativ pentru producţia de energie verde în zona respectivă, proiect care a fost realizat împreună cu experţii Băncii Mondiale.
"Nivelul de finanţare în energie este unul fără precedent. 457 milioane euro vor fi alocaţi din PNRR pentru investiţii noi în energia din surse regenerabile, care vor duce la crearea unor capacităţi de producţie ce vor însuma peste 950 Megawaţi în parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice. Transelectrica a obţinut o finanţare de 424 milioane euro din Fondul de Modernizare pentru implementarea a nouă proiecte privind îmbunătăţirea şi modernizarea capacităţii de transport, adică a reţelelor de transport energie. Avem mai multe call-uri de poiecte în acest an şi alocări de câte 500 milioane euro pentru fiecare apel de proiecte. În acest timp dorim să ne diversificăm sursele de aprovizionare cu gaze naturale şi să avem preţuri în scădere la energie, care să ne permită să redevenim competitivi din punct de vedere economic", a spus George Niculescu.
• 800 milioane lei - puşi deoparte în 2023 de Romgaz pentru proiectul Neptun Deep
Răzvan Popescu, CEO al companiei Romgaz, a spus că anul trecut consumul de gaze a scăzut cu 16% şi a afirmat că din totalul acestui consum peste 50% a fost asigurat de către compania pe care o conduce, care a deţinut peste 60% din producţia naţională de gaze naturale.
În ceea ce priveşte planurile investiţionale, Răzvan Popescu a precizat: "Anul trecut am realizat 98% din planul investiţional în valoare de 5,5 miliarde lei. Şi în 2023 vom face investiţii, din valoarea totală 800 milioane lei fiind alocaţi pentru perimetrul Neptun Deep. Aşteptăm în luna iunie decizia investiţională de la partenerii noştri, dar trebuie să ştiţi că primele gaze din Marea Neagră le vom extrage abia la finalul anului 2026-începutul anului 2027. Până atunci ne vom baza încă pe producţia onshore, care se ridică la 5 miliarde metri cubi anual de gaze naturale. Dacă partenerii noştri vor lua decizia investiţională în luna iunie, în 2024 vom emite bondurile necesare pentru atragerea sumelor pe care să le investim în Neptun Deep. O parte dintre fonduri va fi asigurată din veniturile obţinute de compania noastră din producţia onshore".
Gabriel Andronache, preşedintele Directoratului companiei Transelectrica, a menţionat că vor fi făcute investiţii în panouri solare pentru a reduce factura de energie a companiei respective, care consumă anual 1 Terrawatt de energie, în timp ce consumul total al ţării noastre se ridică la 54 Terrawaţi.
"Impactul creşterii preţurilor la energie a dus la majorarea cu 154 milioane lei a facturii pentru consumul Transelectrica pe anul trecut, iar suma respectivă o vom recupera abia în cinci ani. De aceea, dorim să echipăm cu panouri fotovoltaice 31 de staţii Transelectrica, pentru a reduce consumul de energie. Dacă în trecut, apelam mai mult la fonduri proprii şi la creditare pentru derularea investiţiilor, acum doar 30% sunt bani din fonduri proprii, 20% reprezintă creditare şi 50% sunt alocări nerambursabile din fonduri europene pentru realizarea proiectelor investiţionale", a spus Gabriel Andronache.
Companiile prezente la eveniment au scos în evidenţă şi necesitatea realizării unor capacităţi de stocare a energiei, care să permită ţării noastre, pe lângă asigurarea independenţei energetice, şi transformarea din importator în exportator important de energie în regiune şi în Europa.